sâmbătă, 31 ianuarie 2015

EMIESCU - pintre noi supliment literar



                                     
MATRICE HARETIANĂ


˝Cugetarea Europeană˝, editată de Asociaţia Europeană a Cadrelor Didactice-Secţiunea Naţională Română, a împlinit recent 15 ani şi va continua să apară sub auspiciile unei fraze a lui Spiru Haret:˝ Cum arată astăzi şcoala, va arăta mâine ţara˝. Atunci au fost puse bazele unui sistem public de şcoală valabil şi astăzi.
Viitorul unui popor se conturează prin educaţie, prin instruire calificată. Chiar dacă un Alvin Toffler decreta decesul Galaxiei Gutemberg, chiar dacă, înainte cu câteva decenii, Ray Bradbury –în ˝451° Farenheit˝ avea viziunea unei societăţi în care deţinerea unei cărţi era calificată drept crimă, gândul lui Spiru Haret e biruitor şi de o acută actualitate.
Mă înseninez însă amintindu-mi cum un papă, ajuns în România, a declarat că a venit în ˝Gradina Maicii Domnului˝, aşa cum a găsit el scris în arhivele Vaticanului.
Mi-am întărit, astfel, convingerea că România profundă e vie, că avem un lanţ neîntrerupt de valori de la cronicari prin D Cantemir, Eminescu, Haşdeu, N Iorga, Ion Barbu, Lucian Blaga, până la Nichita Stănescu, Ioan Alexandru şi Marin Sorescu.
Vă dăruim o selecţie de articole şi analize apărute în ˝Cugetarea Europeană˝, având speranţa că vor îndruma către lectură şi meditaţii. Veţi regasi matricea spirituală a neamului românesc în doinele şi baladele foclorice, dar şi filonul vital al culturii şi al frumosului în operele româneşti.
Veţi avea surpriza de a descoperi cât de actuală e ziaristica lui Eminescu: ˝ Marea slăbiciune a istoriei românilor stă în discordie˝. Sau veţi cădea pe gânduri când veţi redescoperi constatrea lui G Călinescu: ˝ Noi nu suntem bătrâni. Noi suntem vechi˝.
Şi încercaţi să înţelegeţi de ce unii profeţi mincinoşi au vrut să vă sperie.
˝N-aveţi teamă˝, este scris de 365 de ori în Biblie, chiar dacă fiorul singurătăţii şi al părăsirii vă înconjoară, ca în uluitorul catren cules de L Blaga în ˝Antologia de lirică populară˝:
                                   ˝Doamne, Doamne, mult zic Doamne,
                                    Dumnezeu pare că doarme
                                    Cu capul pe o mânăstire
                                    Şi de mine n-are ştire˝.

Nu ˝se sparie gândul˝ dacă ştiţi să-i luminaţi ascunsele meandre către bucuria atingerii adevărului şi a frumuseţii.
Citiţi modesta noastră ofrandă către sufletul vostru. Pentru că nu există ˝mai plăcută zăbavă˝ ca cititul, singurul viciu nepedepsit.
Dacă vreţi să mulţumiţi cuiva, e bine să vi-i amintesc pe ˝vinovaţi˝: prof dr. N Constantinescu, prof dr F.C. Gheorghe,  prof dr N. Pomohaci, prof I. Visan şi printre domniile lor, număraţi-mă şi pe mine, Radu Rotaru.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu