tag:blogger.com,1999:blog-64490708944026538322024-03-12T20:20:41.018-07:00Cugetarea EuropeanaAnonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.comBlogger25125tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-24638602458811164342017-10-14T01:31:00.001-07:002017-10-14T01:31:20.005-07:00Numarul 34<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXrJX-G8Xbh6QVj6dZ65wGmflHmURUmL7_LLCTm6yOnS0rdnL1EwSkZA0waRHOwT4xwaR1-NzoZxhQC6K7SZxJbmxiZAzc4UKg9U-78rZAt8lKwfuqpyYk8J8nFpW_Uc8hN_d21sD4VNw/s1600/CUGETAREA+NR+34.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXrJX-G8Xbh6QVj6dZ65wGmflHmURUmL7_LLCTm6yOnS0rdnL1EwSkZA0waRHOwT4xwaR1-NzoZxhQC6K7SZxJbmxiZAzc4UKg9U-78rZAt8lKwfuqpyYk8J8nFpW_Uc8hN_d21sD4VNw/s1600/CUGETAREA+NR+34.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIAlj7YWkgjekjQS4i3yx2cCNLPsUwVSb4L5kXHp8o-aGdSVpwBS1Cm8RryeV7WTQyWbMt-FxIow1jHKSW6XaiH7R7pLqkL7K0Ti49QMlvkQ2Ca5XvXWUe1-P5fNw4TfLUHLwHYzUTniA/s1600/CUGETAREA+NR+34-2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIAlj7YWkgjekjQS4i3yx2cCNLPsUwVSb4L5kXHp8o-aGdSVpwBS1Cm8RryeV7WTQyWbMt-FxIow1jHKSW6XaiH7R7pLqkL7K0Ti49QMlvkQ2Ca5XvXWUe1-P5fNw4TfLUHLwHYzUTniA/s1600/CUGETAREA+NR+34-2.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_vvhoPmmUm63LMV7rjgUdG5PWYn1AKs01ddXNyjcajHW5xkPEa4oxJ3DasWyRxOu4pmaQZPbRQd68V4h6iG714pcec1hSNSi1D30cV-4Y8Ebairs-USTZMxhQbbScEkpBnZxct8-Cx6Q/s1600/CUGETAREA+NR+34-3.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_vvhoPmmUm63LMV7rjgUdG5PWYn1AKs01ddXNyjcajHW5xkPEa4oxJ3DasWyRxOu4pmaQZPbRQd68V4h6iG714pcec1hSNSi1D30cV-4Y8Ebairs-USTZMxhQbbScEkpBnZxct8-Cx6Q/s1600/CUGETAREA+NR+34-3.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhzGczC-hHMnymZSW7x9g1mwGGHFB9ZSxwrhZ4DSjGzF9rjaZRn2N3PX0bbSJ93I9AWIYnu0052imYrAYNivB7fEVa72nni0n5FSxS9-VrHMxa70D9aTouYlIzFtvNI8b6GJnR9LrDCvew/s1600/CUGETAREA+NR+34-4.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhzGczC-hHMnymZSW7x9g1mwGGHFB9ZSxwrhZ4DSjGzF9rjaZRn2N3PX0bbSJ93I9AWIYnu0052imYrAYNivB7fEVa72nni0n5FSxS9-VrHMxa70D9aTouYlIzFtvNI8b6GJnR9LrDCvew/s1600/CUGETAREA+NR+34-4.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiB2CGPVla78vEZej0F-FSzRDGrtZZKYO773q6X2p-HvyFP5Nlz1d2v48zixZB7pbc03EhCkhKUA1_9s5sS5VxOoT3jLfVpMs4eTuYhOMQ6Qq2qE7Joes_d6r8F6_4Pi-Zw2KDgf9YlSo0/s1600/CUGETAREA+NR+34-5.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiB2CGPVla78vEZej0F-FSzRDGrtZZKYO773q6X2p-HvyFP5Nlz1d2v48zixZB7pbc03EhCkhKUA1_9s5sS5VxOoT3jLfVpMs4eTuYhOMQ6Qq2qE7Joes_d6r8F6_4Pi-Zw2KDgf9YlSo0/s1600/CUGETAREA+NR+34-5.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiY3ILbotzDTdAUxF9kbYd04jxEYsoFQk9Q3LDfF7vGZl4wjQFy9zg-yNlqV03N6YltjSEwCrXxp4dV4VErYE6yrelQBWyPLTVBP1ep8HQXC6R4mWOi9DbUoZ-VBW-oMlBqsLveyOLr6Mw/s1600/CUGETAREA+NR+34-6.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiY3ILbotzDTdAUxF9kbYd04jxEYsoFQk9Q3LDfF7vGZl4wjQFy9zg-yNlqV03N6YltjSEwCrXxp4dV4VErYE6yrelQBWyPLTVBP1ep8HQXC6R4mWOi9DbUoZ-VBW-oMlBqsLveyOLr6Mw/s1600/CUGETAREA+NR+34-6.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSahVeHFS5OQVIQeR6VOLWyNpvwI8eD_tN2xN0uo9Ao5VEKT6DENls9fSR986misySrhOPy6_BED9235H_i1tMBJ-d6pLevPRlfuoMyx8K1q4rjPdemd96wwjSA_h0mQQ7vZywqTGUyjc/s1600/CUGETAREA+NR+34-7.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSahVeHFS5OQVIQeR6VOLWyNpvwI8eD_tN2xN0uo9Ao5VEKT6DENls9fSR986misySrhOPy6_BED9235H_i1tMBJ-d6pLevPRlfuoMyx8K1q4rjPdemd96wwjSA_h0mQQ7vZywqTGUyjc/s1600/CUGETAREA+NR+34-7.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVt39qP6idCRTd4zsUDE6bc6svvgvdETcAm-fhOYX1j6QNb4KMyCd55bGICVWXJq8e4qyFv6WbqeeKTgeo4HTzy0Rl73CHQ4d3fmaPuK1-6Nu8TDASN5icW34ttbiR23D1QZn_9rmkK0M/s1600/CUGETAREA+NR+34-8.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVt39qP6idCRTd4zsUDE6bc6svvgvdETcAm-fhOYX1j6QNb4KMyCd55bGICVWXJq8e4qyFv6WbqeeKTgeo4HTzy0Rl73CHQ4d3fmaPuK1-6Nu8TDASN5icW34ttbiR23D1QZn_9rmkK0M/s1600/CUGETAREA+NR+34-8.jpg" /></a></div>
<br />
<a name='more'></a><br />Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-30535382824653837642017-10-13T09:11:00.000-07:002017-10-13T09:11:17.004-07:00Numarul 33<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgeOBcC17n7oOdGJ4lRIgjjfJuuVjrvb7TPoQzcv5gfxiF3TuuhSf3S4VDy8WV2K_og9zNaS9jjVSdgexoDKv55b7-7neaNZoLgj-WffPnxBQ3TnRSRFJlLuAj8Try0sU8s94uNRP8q_jU/s1600/CUGETAREA+NR+33+finala.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgeOBcC17n7oOdGJ4lRIgjjfJuuVjrvb7TPoQzcv5gfxiF3TuuhSf3S4VDy8WV2K_og9zNaS9jjVSdgexoDKv55b7-7neaNZoLgj-WffPnxBQ3TnRSRFJlLuAj8Try0sU8s94uNRP8q_jU/s1600/CUGETAREA+NR+33+finala.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCtt0qWSRH_hemJpiJ50rDXBUttAsky1tVMkNpw7TEdo4_qUcBPzfQfz5Ro5X_FVwho95pvWkdhjted5g2UkhpNeoQ86AiQAvrgfByQkl3LSsddKvXPExNE8fgZZafxjaB7vfcFOqqdxM/s1600/CUGETAREA+NR+33+finala-2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCtt0qWSRH_hemJpiJ50rDXBUttAsky1tVMkNpw7TEdo4_qUcBPzfQfz5Ro5X_FVwho95pvWkdhjted5g2UkhpNeoQ86AiQAvrgfByQkl3LSsddKvXPExNE8fgZZafxjaB7vfcFOqqdxM/s1600/CUGETAREA+NR+33+finala-2.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqORJ7l22NhLJ9aiYDBKAHMod6cPM8-R5qXAztBxSdbXNXatOrrXRGMMb5jBqUZt7jIkac8c88C2jlXC9OdnN5x_UBKtU_SnKfQAdr56SpZd6PcK8WLbx_uoBv0qOwi5PfasfZTKgurEQ/s1600/CUGETAREA+NR+33+finala-3.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqORJ7l22NhLJ9aiYDBKAHMod6cPM8-R5qXAztBxSdbXNXatOrrXRGMMb5jBqUZt7jIkac8c88C2jlXC9OdnN5x_UBKtU_SnKfQAdr56SpZd6PcK8WLbx_uoBv0qOwi5PfasfZTKgurEQ/s1600/CUGETAREA+NR+33+finala-3.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjzUgv4HinA8HNLdbzcsX_538TGAeVCs_yRjnVjw0LThPckkUki7D97CvZI0XE4KICwcuNtfGNZBiZwSYKEEQqNhVY4LZH7Xu-qwWSMNZjaY433e2wCNSTf7IObKIjqlyzaIkcOpMMc3qY/s1600/CUGETAREA+NR+33+finala-4.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjzUgv4HinA8HNLdbzcsX_538TGAeVCs_yRjnVjw0LThPckkUki7D97CvZI0XE4KICwcuNtfGNZBiZwSYKEEQqNhVY4LZH7Xu-qwWSMNZjaY433e2wCNSTf7IObKIjqlyzaIkcOpMMc3qY/s1600/CUGETAREA+NR+33+finala-4.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgAQA7TxLRARFDFtkM4D5P_N6CzwVaoCvx4chvRFBgGCpVvq60vddQz0ldYmK3aQOnHSED6D6YSDn2FeagYwbcrR_6jLZyqpVh-FN9Lu78O9i-rvVO2_YP8NEJw7dB-_BVvSisz773NNmw/s1600/CUGETAREA+NR+33+finala-5.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgAQA7TxLRARFDFtkM4D5P_N6CzwVaoCvx4chvRFBgGCpVvq60vddQz0ldYmK3aQOnHSED6D6YSDn2FeagYwbcrR_6jLZyqpVh-FN9Lu78O9i-rvVO2_YP8NEJw7dB-_BVvSisz773NNmw/s1600/CUGETAREA+NR+33+finala-5.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg84JF4AcxyJNL5337EF-Y4lBKV4XDk4SomBcIbn1D1j_ZIkzh3A7cHwaU-KMvxgC1JQO-_T1E7ZvCJkX6qOmNVMdDVziKg0BxQDdF2_67LY8wPqDujWuvnVn-p4HRhe9cqChIdwk-28t4/s1600/CUGETAREA+NR+33+finala-6.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg84JF4AcxyJNL5337EF-Y4lBKV4XDk4SomBcIbn1D1j_ZIkzh3A7cHwaU-KMvxgC1JQO-_T1E7ZvCJkX6qOmNVMdDVziKg0BxQDdF2_67LY8wPqDujWuvnVn-p4HRhe9cqChIdwk-28t4/s1600/CUGETAREA+NR+33+finala-6.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9WDi9mN2kCM_FTIwUMjUt-WSVI77AW_KFxu8P4-fFhgA1SzXLI31KT8AdmyvpNmyiRYM9QsDYMzpxK-DiWfCtnpfqOn0HOma1_zK10cw49oWkVMIf2ABtKi3QHGl1JKOlp0xRFAUG6r4/s1600/CUGETAREA+NR+33+finala-7.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9WDi9mN2kCM_FTIwUMjUt-WSVI77AW_KFxu8P4-fFhgA1SzXLI31KT8AdmyvpNmyiRYM9QsDYMzpxK-DiWfCtnpfqOn0HOma1_zK10cw49oWkVMIf2ABtKi3QHGl1JKOlp0xRFAUG6r4/s1600/CUGETAREA+NR+33+finala-7.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMNA-e_iqC5yFcpvSPGqaEV7G-zr7XPYnZWowFBbeUJfvhMYsflMQlhMBbvT5K1p3s8qYdhpkVW-lzF_DK5oXpo2faVdpkN4yF_XJImLhrKEeeOiGyvsBQsN2Zh5oLwLTxVIcW53mbRwE/s1600/CUGETAREA+NR+33+finala-8.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMNA-e_iqC5yFcpvSPGqaEV7G-zr7XPYnZWowFBbeUJfvhMYsflMQlhMBbvT5K1p3s8qYdhpkVW-lzF_DK5oXpo2faVdpkN4yF_XJImLhrKEeeOiGyvsBQsN2Zh5oLwLTxVIcW53mbRwE/s1600/CUGETAREA+NR+33+finala-8.jpg" /></a></div>
<br />Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-85872015103003048382017-05-26T11:29:00.000-07:002017-05-26T13:19:26.317-07:00Interviu senzational cu Giovanni Sartori<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: .25pt; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 99%; margin-left: .5pt; text-align: center;">
<b><i><u>Politologul italian Giovanni Sartori a
murit pe 4 aprilie, la</u> <u>vârsta de 93 de ani.</u></i></b>
<o:p></o:p></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 99%; margin-left: .5pt; text-align: center;">
<b><i><u>Cu două luni înainte, el acorda pentru
Il Giornale un interviu</u> <u>senzațional.</u></i></b>
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: .25pt; text-indent: 0cm;">
<b> </b> <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .7pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm;">
<b><i><span style="color: blue;">Profesore, ați spus recent că suntem supuși
unei invazii. </span></i></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: .25pt; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
În Franța, intelectualii de stânga
încep să vorbească asemenea colegilor lor de dreapta. Multiculturalismul a
eșuat, fluxurile migratorii din țările musulmane nu mai pot fi suportarte,
islamul nu se poate integra în Europa democratică... Spun aceste lucruri de
zeci de ani. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: .25pt; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .7pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm;">
<b><i><span style="color: blue;">Și dvs vorbiți ca dreapta ... </span></i></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: .25pt; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
Stânga, dreapta, lucrurile astea nu
mă interesează. Ce mă interesează este bunul simț. Vorbesc din experiență,
pentru că studiez acest lucruri de ani de zile. Încerc să înțeleg care sunt
mecanismele politice, etice și economice care reglează raporturile dintre Islam
și Europa, pentru a propune soluții la dezastrul în care ne-am adâncit. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: .25pt; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .7pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm;">
<b><i><span style="color: blue;">Care dezastru? </span></i></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: .25pt; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
Acela de a ne imagina că putem
integra în mod pașnic o vastă comunitate musulmană, fidelă unui monoteism
teocratic, care refuză să separe puterea politică de cea religioasă într-o
societate occidentală democratică este o mare iluzie. Din această fantasmă s-a
declanșat războiul, tot mai deschis, pe care îl trăim acum. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: .25pt; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: .25pt; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: .25pt; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: .25pt; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .7pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm;">
<b><i><span style="color: blue;">De ce? </span></i></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
Pentru că Islamul, în cursul
ultimilor 30 de ani, s-a trezit într-o manieră agresivă. Și-a inflamat adepții,
gata să se arunce în aer, ajutați de noi tehnologii din ce în ce mai
periculoase. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 98%; margin-bottom: .1pt; margin-left: -.25pt; margin-right: 12.25pt; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Este un islam incapabil să evolueze. Este un monoteism
teocratic înțepenit în secolul VII, incompatibil cu monoteismul occidental.
După victoria de la Viena în 1683, aceste două realități s-au ignorat reciproc;
astăzi se înfruntă din nou. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .7pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm;">
<b><i><span style="color: blue;">De ce este imposibilă coabitarea? </span></i></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
Pentru că societățile libere
occidentale sunt întemeiate pe democrație, pe suveranitatea poporului. Islamul
este întemeiat pe suveranitatea lui Allah. Iar dacă musulmanii pretind să
aplice acest principiu în Occident, atunci conflictul este inevitabil. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .7pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm;">
<b><i><span style="color: blue;">Credeți așadar că integrarea musulmanilor în
societățiel noastre va fi imposibilă? </span></i></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 98%; margin-bottom: .1pt; margin-left: 0cm; margin-right: 9.85pt; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-indent: 0cm; text-justify: inter-ideograph;">
De la anul 630 după Hristos, <b><u><span style="color: red;">istoria nu a înregistrat nici o integrare</span></u></b><b><span style="color: red;"> <u>islamică reușită în sânul societăților nemusulmane</u></span></b><span style="color: #007f7f;">. </span>Priviți la India sau la Indonezia. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .7pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm;">
<b><i><span style="color: blue;">Deci, dacă în țările lor musulmanii trăiesc
fără probleme sub suveranitatea lui Allah, dimpotrivă, în Occident... </span></i></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
Dacă musulmanul imigrant din
Occident continuă să adere la un asemenea principiu și refuză valorile noastre
etice și politice, aceasta înseamnă că nu se va putea integra niciodată. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .7pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm;">
<b><i><span style="color: blue;">Și multiculturalismul? </span></i></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
Ce numim noi multiculturalism? Ce
înseamnă el? Multiculturalismul nu există. Stânga, care flutură fără încetare
acest termen, nu știe nimic despre Islam, ea ține discursuri de ignoranți.
Chinezul a continuat să rămână chinez chiar și după 2000 de ani și coabitează
pașnic în orașele noastre cu tradițiile și obiceiurile lui. La fel și europenii
evrei. <b><i><u>Nu și muslmanii</u></i></b>. În sfera
privată au dreptul de a-și profesa religia, dar politic trebuie să accepte
suveranitatea populară. Altfel, <b><i><u><span style="color: red;">nu au ce căuta în Occident</span></u></i></b><span style="color: #007f7f;">. </span><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .7pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm;">
<b><i><span style="color: blue;">Dacă un ins de stânga v-ar auzi vorbeșe astea,
v-ar trata drept xenofob. </span></i></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
Stânga este scandaloasă. Nu are
curajul de a înfrunta problema. Și-a pierdut ideologia și pentru a părea
progresistă se agață în mod rușinos de cauza nefastă a ‘porților deschise
tuturor’. Solidaritatea este bună, dar ea nu este de ajuns. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .7pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm;">
<b><i><span style="color: blue;">Ce e de făcut? </span></i></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
Să fie stabilite reguli și să se
vegheze ca ele să fie respectate. Imigrația în Europa a atins cifre de
nesuportat. Orice imigrant trebuie să primească o viză, documente în regulă, o
identitate clară. Clandestinii, ca și orice persoană care trăiește ilegal
într-o țară, trebuie expulzați. Iar cei care rămân <b><i><u><span style="color: red;">nu trebuie să obțină dreptul de vot</span>,</u></i></b> căci
dacă le acordăm acest drept, musulmanii își creează propriul partid politic și
grație ritmului natalității lor, mortal pentru noi, peste 30 de ani vor avea majoritatea
absolută. Iar noi, deveniți minoritari la noi acasă, vom fi obligați să trăim
sub legea lui Allah, sharia. Am trăit 30 de ani în Statele Unite. Am beneficiat
de toate drepturile, cu excepția dreptului de vot. Și totuși am trăit foarte
bine. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .7pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm;">
<b><i><span style="color: blue;">Și în ce privește debarcările masive de
imigranți pe țărmurile noastre? </span></i></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
Fiecare urgență are etapele sale. <b><i><u>Noi am ajuns în ultimul stadiu</u></i></b>: cel de
război. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
Trebuie trimise avioane asupra
coastelor libiene, trebuie scufundate ambarcațiunile lor goale. Este singurul
mijloc de descurajare a invaziei asupra Europei. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
După două trei atacuri vor renunța. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
Astfel, dacă vor dori să intre în
Italia, vor trebui să găsească alte căi, mai ușor de controlat. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .7pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm;">
<b><i><span style="color: blue;">Unii intelectuali susțin că tot Occidentul
este responsabil... </span></i></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 98%; margin-bottom: .1pt; margin-left: -.25pt; margin-right: 12.25pt; margin-top: 0cm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Sunt intelectuali stupizi, autodistructivi. Știu și eu că
Inchiziția a fost o oroare. Dar această perioadă de fanatism Occidentul a
depășit-o de secole. Islamul nu. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 99%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<b><i><u><span style="color: red;">Islamul este incapabil să
evolueze și va rămâne mereu</span></u></i></b><b><i><span style="color: red;"> <u>anchilozat în scolul VII.</u></span></i></b> <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; margin-left: 0cm; margin-right: 7.65pt; margin-top: 0cm;">
Este o lume imobilă, care nu a
intrat niciodată în societatea industrială, nici măcar țările cele mai bogate,
ca Arabia Saudită. Au petrol și averi colosale, dar <u>nu produc nimic</u>, și cumpără din străinătate toate produsele finite. <u>Simbolul economiei lor nu este producția</u>, ci
piața, ‘suk’. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .7pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm;">
<b><i><span style="color: blue;">Unii zic că contactul, schimbul între
civilizații diferite ar fi o sursă de bogăție. </span></i></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
Dacă există un respct reciproc și
voința de a trăi împreună, atunci ar putea fi așa. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
Altminteri, nu este nici o bogăție,
ci război. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
Un
război în care <u>arma cea mai puternică,
demografia, este de partea lor.</u> <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .7pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm;">
<b><i><span style="color: blue;">Și Europa ce face? </span></i></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
<b>Europa
nu există</b>. <u>Nu s-a mai văzut o instituție
politică mai stupidă decât</u> <u>această Europă</u>.
Favorizează imigrația persoanelor, gata să muncească pentru un salariu mai mic
decât cel al mâinii de lucru europene, <u>devastând</u>
<u>astfel economia continentului</u>, favorizând
șomajul concetățenilor noștri și sărăcia. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .7pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm;">
<b><i><span style="color: blue;">Cum ar arăta Europa dvs ideală? </span></i></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
O <b><i>Europă confederală</i></b>,
compusă <b><i><u><span style="color: red;">doar din primele
șapte state</span></u></i></b><b><i><span style="color: red;"> <u>membre</u></span></i></b><span style="color: #007f7f;">,
</span>al cărei Președinte ar trebui să fie și directorul Băncii <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
Europene și <b><i><span style="color: red;">o singură
Curte Supremă</span></i></b>, ca în Statele Unite. <b>Europa actuală a Bruxelles-ului</b>, care numără <b>28 de state</b> (curând doar 27) și 28 de limbi diferite <b><i><u><span style="color: red;">este o entitate defunctă</span></u></i></b><span style="color: #007f7f;">.</span> <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0cm;">
Această Europă care vrea să continue
să se extindă, <i><u><span style="color: red;">integrând și țări</span></u></i><i><span style="color: red;"> <u>musulmane</u></span></i>, dar în același timp
neștiind cum să se apere în fața fanatismului islamic, <b><i><u><span style="color: red;">este ridicolă și iresponsabilă</span></u></i></b><span style="color: #007f7f;">. </span><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .7pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm;">
<b><i><span style="color: blue;">Cum se va termina povestea asta cu Islamul? </span></i></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 4.15pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm;">
Când am ajuns la bomba umană, la martiriul în numele lui
Allah, aceasta înseamnă că <b><i><u><span style="color: red;">înfruntarea se apropie de punctul culminant</span></u></i></b><span style="color: red;">.</span> <o:p></o:p></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-34059053397575383632017-05-26T10:59:00.003-07:002017-05-26T10:59:59.385-07:00Dosarul de interdicție a lui Mihai Eminescu<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="344" src="https://www.youtube.com/embed/ezihMQFb_ug" width="459"></iframe>Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-51135739478992554872017-05-26T10:59:00.001-07:002017-05-26T10:59:11.309-07:00Plagiatori de ieri și azi<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="270" src="https://www.youtube.com/embed/TZ4DLfb8M-M" width="480"></iframe>Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-72173547229404267732017-02-12T07:34:00.001-08:002017-02-12T07:34:55.714-08:00Numarul 32<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnzdkyE9wSHlnbmSsSNRbvX20CQ4e_UPn6g1iMDgpJGOQkcwPDK9NjyrMgTPRYgXo864HVs7PE7DLX9YOGl76B06OPHFJk3t8XxSkY_T9-np8kS2rzzEPy69Aid7Y4ITzS3DYQMGHLRcs/s1600/CUGETAREA_NR_32_NET_000.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnzdkyE9wSHlnbmSsSNRbvX20CQ4e_UPn6g1iMDgpJGOQkcwPDK9NjyrMgTPRYgXo864HVs7PE7DLX9YOGl76B06OPHFJk3t8XxSkY_T9-np8kS2rzzEPy69Aid7Y4ITzS3DYQMGHLRcs/s1600/CUGETAREA_NR_32_NET_000.jpg" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjnZohfaOPIlMl8166ByDfQStJ6IwQo15Tbtjl-tCu9AgkSD5vcnDiFhiKshX6Cq-D-r53dNWwMQyxhrhh7A0NbGQE0EG4Y9ThLMWzFSvviqZMd1iKxYQcTfH-8hVro2N6dlehOxkPMMMs/s1600/CUGETAREA_NR_32_NET_001.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjnZohfaOPIlMl8166ByDfQStJ6IwQo15Tbtjl-tCu9AgkSD5vcnDiFhiKshX6Cq-D-r53dNWwMQyxhrhh7A0NbGQE0EG4Y9ThLMWzFSvviqZMd1iKxYQcTfH-8hVro2N6dlehOxkPMMMs/s1600/CUGETAREA_NR_32_NET_001.jpg" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXk7FbSdN6LAT4w8KJ3Ix1Mz_wSsjrwP9sowA5ZOJ1WdgDkElLcHBklrohcul16cdoKFaDq1SBA28rP4Ol7x7vg6T2yjetNPi9X8x5fi5rKT7W8Nr5RHhR_FUJ6sdgLWPaTJRPEG-Nhmw/s1600/CUGETAREA_NR_32_NET_002.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXk7FbSdN6LAT4w8KJ3Ix1Mz_wSsjrwP9sowA5ZOJ1WdgDkElLcHBklrohcul16cdoKFaDq1SBA28rP4Ol7x7vg6T2yjetNPi9X8x5fi5rKT7W8Nr5RHhR_FUJ6sdgLWPaTJRPEG-Nhmw/s1600/CUGETAREA_NR_32_NET_002.jpg" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdtIR4jQQGGpw8s24CczDt30rfOptWHzowMaMpAB1d_HN09i4MCbPE5tMIgohHz-IHasj1UT31VPjZ4aGML033Xs1pmOErL5eSLQ9DpaZTzO67fEv6IFZQe5lUw4WhdVLYsHEhFTC5yv0/s1600/CUGETAREA_NR_32_NET_003.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdtIR4jQQGGpw8s24CczDt30rfOptWHzowMaMpAB1d_HN09i4MCbPE5tMIgohHz-IHasj1UT31VPjZ4aGML033Xs1pmOErL5eSLQ9DpaZTzO67fEv6IFZQe5lUw4WhdVLYsHEhFTC5yv0/s1600/CUGETAREA_NR_32_NET_003.jpg" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjD_31SvQShkvYyeY8sVi3fodgSOKslyZDby_vXVmN35avl7PBGfyR8fo5QKJ3ubWWvHodgg0bJSdWsN0QtUSClooN_EIXghOm6S-q5GHUVzjLJKZ9i9KKVUP_c0BSgCucn_oM1Xk1HTtE/s1600/CUGETAREA_NR_32_NET_004.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjD_31SvQShkvYyeY8sVi3fodgSOKslyZDby_vXVmN35avl7PBGfyR8fo5QKJ3ubWWvHodgg0bJSdWsN0QtUSClooN_EIXghOm6S-q5GHUVzjLJKZ9i9KKVUP_c0BSgCucn_oM1Xk1HTtE/s1600/CUGETAREA_NR_32_NET_004.jpg" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgn7NynrW_1c8sL-zIY5Yd6xYnVhXlhJGhUF6jUtan0E0X5oODkCk-yC7Imaw0p9LAbkVD46e-fY25lgbXdp5CetTdIILeSQ04Yco2Nc3V6_rO_15nnQPnG30b1XJv0FUyGpZX7Jz2Ravo/s1600/CUGETAREA_NR_32_NET_005.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgn7NynrW_1c8sL-zIY5Yd6xYnVhXlhJGhUF6jUtan0E0X5oODkCk-yC7Imaw0p9LAbkVD46e-fY25lgbXdp5CetTdIILeSQ04Yco2Nc3V6_rO_15nnQPnG30b1XJv0FUyGpZX7Jz2Ravo/s1600/CUGETAREA_NR_32_NET_005.jpg" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_VjED2VxIVmXxqmvF0NF9n-dFFhX6RduInddg3CA6RxsCVIJnesAjmzkK_8rzrD7acL923Tsa30nEgmcbezHp8OTBfbR_Pet968jQi8OpWaH4p7c-Uvpkny7Tele7XXIPdiP7RmCathQ/s1600/CUGETAREA_NR_32_NET_006.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_VjED2VxIVmXxqmvF0NF9n-dFFhX6RduInddg3CA6RxsCVIJnesAjmzkK_8rzrD7acL923Tsa30nEgmcbezHp8OTBfbR_Pet968jQi8OpWaH4p7c-Uvpkny7Tele7XXIPdiP7RmCathQ/s1600/CUGETAREA_NR_32_NET_006.jpg" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhj2P3ruim80AumvD6DScZ4G8GUHpYy9WAWlGzGOhwt18xVw3daF618Wu07RMIDNDwOwPnk4E3V1uxr7aVVOTIZI6IkYtXMoEmR7hcg5BNfs1Q_V4-mtdU3hjF29S6aCFNiPUHZIAX5k-E/s1600/CUGETAREA_NR_32_NET_007.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><b><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhj2P3ruim80AumvD6DScZ4G8GUHpYy9WAWlGzGOhwt18xVw3daF618Wu07RMIDNDwOwPnk4E3V1uxr7aVVOTIZI6IkYtXMoEmR7hcg5BNfs1Q_V4-mtdU3hjF29S6aCFNiPUHZIAX5k-E/s1600/CUGETAREA_NR_32_NET_007.jpg" /></b></a></div>
<br />Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-34508125756914364112016-11-30T22:35:00.000-08:002016-11-30T22:35:14.718-08:00Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,<div style="background-color: white; color: #1d2129; font-family: Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; margin-bottom: 6px; text-align: center;">
Mihai Eminescu</div>
<div style="background-color: white; color: #1d2129; font-family: Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
</div>
<div style="text-align: center;">
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,</div>
<div style="text-align: center;">
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?</div>
<div style="text-align: center;">
Braţele nervoase, arma de tărie,</div>
<span class="text_exposed_show" style="display: inline; font-family: inherit;"><div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">La trecutu-ţi mare, mare viitor!</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Căci rămâne stânca, deşi moare valul,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Dulce Românie, asta ţi-o doresc.</span></div>
</span><br />
<div class="text_exposed_show" style="background-color: white; color: #1d2129; display: inline; font-family: Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px;">
<div style="font-family: inherit; margin-bottom: 6px;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Vis de răzbunare negru ca mormântul</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Spada ta de sânge duşman fumegând,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Şi deasupra idrei fluture cu vântul</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Visul tău de glorii falnic triumfând,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Spună lumii large steaguri tricoloare,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Spună ce-i poporul mare, românesc,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Dulce Românie, asta ţi-o doresc.</span></div>
<br />
<div style="font-family: inherit; margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Îngerul iubirii, îngerul de pace,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Pe altarul Vestei tainic surâzând,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Când cu lampa-i zboară lumea luminând,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Guste fericirea raiului ceresc,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Dulce Românie, asta ţi-o doresc.</span></div>
<br />
<div style="font-family: inherit; margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Tânără mireasă, mamă cu amor!</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Fiii tăi trăiască numai în frăţie</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Viaţa în vecie, glorii, bucurie,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Arme cu tărie, suflet românesc,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Vis de vitejie, fală şi mândrie,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;">Dulce Românie, asta ţi-o doresc!</span></div>
</div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-50977457401319301482016-04-10T12:06:00.000-07:002016-04-10T12:07:27.783-07:00Corespondența dintre Titu Maiorescu și Matei EminoviciStimate<br />
Domnule Maiorescu.<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
Sunt informat de la Dnul Căţă Niculescu că fratele meu Michai Eminescu este serios bolnav şi vă rog din suflet răspunde-ti-mi urgent unde să găseşte ca să vin al lua la mine pentru vr’un an, şi dacă bine voiţi a’mi arăta adevărata stare materială a lui ca să vin pregătit, căci am vr’o 200 într’un loc şi să’i iau şi să’i cheltuiesc toţi pentru el.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Terminând şi în considerare distinsei stime ce’o avea el pentru Dvoastră sunt deplin convins că’n cel mai scurt timp posibil voi primi un răspuns exact de la Dvoastră şi veţi îndatora prin aceasta şi pe</div>
<div style="text-align: justify;">
Servul Dumneavoastră</div>
<div style="text-align: justify;">
Locot Eminovici M</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Adresa Lc Eminovici Comandantul Comp 1 din al gl al 9-lea de Dorobanţi,</div>
<div style="text-align: justify;">
Cazarma la Aslan,</div>
<div style="text-align: justify;">
R Sărat</div>
<div style="text-align: justify;">
R. Sărat, 1883, Iulie 18.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Notația facută pe scrisoare de Titu Maiorescu:</div>
<div style="text-align: justify;">
˝Nu i-am răspuns; a venit la Bucureşti, a luat din vechea locuinţă a lui Mih Em un ceasornic de aur, rămas în păstrare acolo, a venit să mă vadă promiţând ajutor bănesc pentru întreţinerea fratelui…˝</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: right;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUVC_Qc6p1O8DZ3c3fnnKGHwPF3YW0uaelAh53wnRa2CGgmkMH5g0Tpq81L4f5KmWuqkAGULA7-UxAV2nG8faAQXevkKrLhUj__x0MQeTIsepR5R_iEzfy-oZhZqyvGTeMEwmFIhPpNTU/s1600/Pagina+1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUVC_Qc6p1O8DZ3c3fnnKGHwPF3YW0uaelAh53wnRa2CGgmkMH5g0Tpq81L4f5KmWuqkAGULA7-UxAV2nG8faAQXevkKrLhUj__x0MQeTIsepR5R_iEzfy-oZhZqyvGTeMEwmFIhPpNTU/s400/Pagina+1.jpg" width="280" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdFXxBjQLxojs2trA1Z7LMiMC1CEztSJ2-lRFrxnyafa-hxFNHSxC9gYpJRgZKSq23Jv5sdnOBSJQEIDpKoQYQfyt3_bJuQn2-7vI0FjbJ6w76RhbwyuNuBUyhtzvuw9MKyUqvK5S_lPI/s1600/Pagina+2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdFXxBjQLxojs2trA1Z7LMiMC1CEztSJ2-lRFrxnyafa-hxFNHSxC9gYpJRgZKSq23Jv5sdnOBSJQEIDpKoQYQfyt3_bJuQn2-7vI0FjbJ6w76RhbwyuNuBUyhtzvuw9MKyUqvK5S_lPI/s400/Pagina+2.jpg" width="271" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Pagina 1. Pagina 2.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="" style="clear: both; text-align: left;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKXIpqpi6JxRy_hEW_KDuqHIaukfYFg7Pkh35xMfSm73Cy1R2oDPV-Y8vp8hloVeuHElv-_c8LOaZfqRvxJZinH8PiqxEyjqedbL3vvTyEjOCPJY6mxvqVrrO_ZvRhJ-CCM5WYLypWwrQ/s1600/Pagina+3.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKXIpqpi6JxRy_hEW_KDuqHIaukfYFg7Pkh35xMfSm73Cy1R2oDPV-Y8vp8hloVeuHElv-_c8LOaZfqRvxJZinH8PiqxEyjqedbL3vvTyEjOCPJY6mxvqVrrO_ZvRhJ-CCM5WYLypWwrQ/s400/Pagina+3.jpg" width="280" /></a>NR. Întrucât adnotarea făcută de Titu Maiorescu este scrisăcu creionul şi greu de descifrat, am reprodus în text numai ceea ce am putut descifra noi.</div>
<div class="" style="clear: both;">
Pagina 3.</div>
<div class="" style="clear: both;">
<br /></div>
<div class="" style="clear: both;">
Al doilea document pe care ţl prezentăm este scrisoarea adrestă de Căpitan Matei Eminescu (alias Eminovici) din Mizil la data de 1895 februarie 2/14, aflată la cota II-75. Pentru că este greu de citit, o reproducem în întregime împreună cu observaţia făcută de T Maiorescu.</div>
<div class="" style="clear: both;">
</div>
<div class="" style="clear: both;">
Prea Stimate</div>
<div class="" style="clear: both;">
Domnule Maiorescu,</div>
<div class="" style="clear: both;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTqsXsvk9D0ERnmYZ1yOiivOGQXqZBLb1OWV0i6ymHyol29MeMQdTmy3LUb9Zvhz5RQqpDBo1KbLhsUrxVoml60jn_OIqhNRXBiteZ2DKfNjy18pMGPuoyegROoswIXjEn7LAYdqsRlUQ/s1600/Scrisoarea+a+doua.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: justify;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTqsXsvk9D0ERnmYZ1yOiivOGQXqZBLb1OWV0i6ymHyol29MeMQdTmy3LUb9Zvhz5RQqpDBo1KbLhsUrxVoml60jn_OIqhNRXBiteZ2DKfNjy18pMGPuoyegROoswIXjEn7LAYdqsRlUQ/s400/Scrisoarea+a+doua.jpg" width="277" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Respectuos vă rog să bine voiţi a încredinţa biblioteca fratelui meu care a rămas la Dumneavoastră în urma mprţii sale Dlui I. Dumitriu purtătorul acestei scrisori şi pe care eu l’am însărcinat a mi’o expedia la adresa mea. Bine voiţi vă rog a primi încredinţarea distinsei mele stime, </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<br />
<div class="" style="clear: both;">
Căpitan Matei Eminescu </div>
<div class="" style="clear: both;">
Alias Eminovici Mizil</div>
<div class="" style="clear: both;">
1895 Febro 2/14</div>
<div class="" style="clear: both;">
<br /></div>
<div class="" style="clear: both;">
Notă a lui Titu Maiorescu făcută pe scrisoare:</div>
<div class="" style="clear: both;">
<br /></div>
<div class="" style="clear: both;">
<i>˝Răspuns oral aducătorului scrisorii că în urma morţii lui M. Eminescu nu mi s’a remis nimic din partea lui Em /17 Fe 1895˝</i></div>
<div class="" style="clear: both;">
<i><br /></i></div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
A treia scrisoare pe care o publicăm este datată Mizil, 1895, Aprilie 14 şi semnată Inginer Matei Eminescu.</div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgOx63JRIjuJTDB4WwZrUUhlfjQSRJG1OhhBc1qO0bUidXlEVwzATTLvIcPVCrpwdSBOJ_DwptLrKTqPAvXCtYThb2ApYh3MvuIseIlxXB5QaBGWgaacINqVLqWG3pPFiEAkJrKbB7zyw/s1600/Scrisoarea+3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="316" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgOx63JRIjuJTDB4WwZrUUhlfjQSRJG1OhhBc1qO0bUidXlEVwzATTLvIcPVCrpwdSBOJ_DwptLrKTqPAvXCtYThb2ApYh3MvuIseIlxXB5QaBGWgaacINqVLqWG3pPFiEAkJrKbB7zyw/s640/Scrisoarea+3.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
Prea Stimate</div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
Domnule Ministru</div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
Întorcându-mă acasă de la delimitarea unei moşii, am găsit o scrisoare a colegului meu, inginer Dimitriu, care-mi spune între altele crept răspuns la epistola ce v’am adresat’o prin el relativă la biblioteca lui Mihai; a fost tratat aspru de Dumenavoastră, că-ati fi spus că acea bibliotecă nu e la Dumneavoastră şi că sunteţi tare prevenit pe mine, căci am acţionat pe Domnii Socec, Moţun şi în special pe evreii Saraga din Iaşi, evrei dedspre care a’ţi spus că au autorizaţie de la sora mea, fostă Mme Doogle. </div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
V’am căutat în urma citirii acestei scrisori şi nu v’am găsit acasă, şi întâlnind pe Dl Kibici i-am narat cum stau lucrurile des facto, şi mi-a spus că după toată probabilitatea nu aveţi cunoştinţă de ele şi că, atât Dl Socec cât şi ceilalţi doi v’au indus în eroare arătându-vă numai ceea ce le-au convenit, că altfel nu-şi poate explica cea ce’i spun şi că să caut negreşit a mă prezenta la Dumneavoastră şi a vă expune adevărul.</div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
Am căutat în urmă şi am întâlnit pe Dl Pătraşcu dar pe acesta l’am găsit adept credincios al Secolului în care trăim (calificat de Mihai într’o scrisoare a sa către tata ˝Secolul perversităţii˝) căci prin cărţi vi le dedică și vă face elogii şi din gură vă înjură şi dacă am venit aşa am scurtat vorba˝.</div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
Respectuos vă aduc la cunoștiință că la 20 curent am aveni în București și vă rog ve’ți binevoii a mă primii în audiență spre a vă convinge de cum stau lucrurile.</div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
Bine voiți vă rog a primi încredințarea distinsei mele stime.</div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
Inginer Matei Eminescu</div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
Mizil</div>
<div class="" style="clear: both;">
</div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
1895 Aprilie 14</div>
<div class="" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-25553304313813783732016-04-10T09:22:00.000-07:002016-04-10T09:53:29.307-07:00STRUCTURI ORFICE ÎN LIRICA LUI LUCIAN BLAGA<br />
<div style="text-align: justify;">
"Contemporan cu fluturii / cu Dumnezeu", poetul ne vorbeşte, dincolo
de timpul / spaţiul relativ, din interiorul marii patrii a Cuvîntului.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Toţi sîntem fii ai Cuvîntului, fiinţăm întru Logos ca "acreditaţi ai unei
ordini duminecale". Noua arhitectură a sacrului pe care o înalţă Blaga
e zidită din "cărămizi” mitice, iar grafemul model al acestui original
spaţiu poetic e, între altele, şi linia ondulată a plaiului mioritic. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Prin structurile de vase comunicante ale operei sale pulsează o magmă
poetică, mitică, filosofică de o incredibilă forţă iradiantă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
"Rob orgiastic" al unei "patimi demonice" - metafizica, românul
Lucian Blaga nu descrie lumea fenomenală, ci creează noi lumi,
încrezător în forţa Cuvîntului. Paradoxal: pînă către vîrsta de 4 ani,
copilul Lucian n-a vorbit. Comentariul din "Hronicul şi cîntecul
vîrstelor" - "am intrat în lume sub semnul unei fabuloase absenţe a
cuvîntului" - trimite către noima mitului.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Tăcerea - stare adamică - îşi pune astfel pecetea asupra întregii sale
opere, fiind minus-cuvînt. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Spaţiul poetic este un spaţiu imaginar. Sensibilitatea poetică modernă a
pulverizat tiparele calme ale clasicismului, a indus în interiorul poeziei
centre ale neliniştii, trasînd o nouă tipologie a spiritului. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Noi considerăm spaţiul poetic drept o topologie a metaforei. Ca o
constelaţie - axis mundi multiplă - în care pulsează concentrări de masă
metaforică cu acţiune circular-elicoidală. Am numit aceste zone de
maximă densitate mitic-metaforic drept centre de iradiere metaforică;
rangul lor este dat de încărcătura mitică şi de penetraţia frecvenţială:
tăcere, cîntecul, cuvîntul, lumina, somnul, muntele, timpul, noaptea,
umbra, drumul, sîngele, focul, mirabila sămânţă. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Analiza topologică a centrelor de iradiere metaforică descoperă în şi în
jurul acestor concentrări de plasmă metaforică un continuum spaţiu /
timp ai structurii orice. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Structura orficâ e un pattern de adîncime al marii poezii, o organizare
matricială a cîmpului de forţă sacră a Cuvîntului. A unui cuvînt ziditor
şi apotropaic, îmblînzitor a tot ce se ascunde, sălbatic, în Fiinţă. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Viziunea eminesciană din "Memento mori" e o rescriere a imploziei
unei astfel de structuri orfice: </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<i>"De-ar fi aruncat în caos arfa-i de cîntări îmflată, </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Toată lumea după dînsa, de-al ei sunet atîrnată, </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Ar fi curs în văi eterne, lin şi-ncet ar fi căzut... </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Caravane de sori negri, cîrduri lungi de blonde lune </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Şi popoarele de stele, universu-n rugăciune, în migraţia eternă </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>de
demult s-ar fi pierdut." </i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Prăbuşirea în sine a Cosmosului, rătăcirea "în văi de caos", accentele
de închidere, stingere amprentează o zonă minus-orfică, semnalizează
minus-Cuvîntul. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Triada tăcere-cuvînt-cîntec reprezintă arta poetică a maturităţii,
definitv marcată de sigiliul lui Orfeu. Cîntecul e o coborîre în infern, e
- deci - o părăsire a lumii faptei pentru lumea de linişte şi întuneric: </div>
<div style="text-align: center;">
<i><br /></i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>"Prieten al adîncului, </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>tovarăş al liniştei </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>joc peste fapte </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Cîteodată, prin fluier de os strămoşesc </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>mă trimit în chip de cîntec spre moarte." </i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Deşi pare a fi gnoză, intonaţie mistică (evidenţiate şi de prezenţa unor
simboluri creştine), centrul metaforic cîntec vizează un strat mai adînc
în fiinţa umană, ființă care unifică orice contrarii, umblînd</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<i>"cînd vinovat pe coperişele iadului, </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>- cînd iără păcat pe muntele cu crini."</i> </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Intrai în zona gravifică a luminii, cîntecul eliberează, e ieşire din
necesitate şi intrare in infinitul libertăţii. Cîntecul e legea supremă: </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<i>"Dacă lumina ar cînta </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>varsîndu-şi puzderia, </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>noi am vedea cum cîntecul </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>consumă materia." </i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Astfel, cîntecul induce în spaţiul poetic blagian o clară semnificaţie
orfică. Lirică sa forţează nu către gnoza, mistica pitagoreică, ci către
stratul originar al orfismului: cîntecul îmblînzeşte informalul stihial,
ordinea de tip cosmic ("kosmos" = armonie, ordine) îşi supune
anarhia, organizează lumea după legile armonice ale frumuseţii şi ale
binelui ("kalos kai agathos").<br />
<br />
Cîntecul "consumă materia", id est flinta orfică se consumă cîntînd, dar cîntecul edifică o nouă structură
umană în cel care ascultă, de tip sacral ("un templu, un menhir, un crin").<br />
<br />
Poetul se referă direct la noua religie, cea a luminii, gîndind, între limitele minus-cunoaşterii, despre
ciocîrlie:<br />
<br />
<i>"În afară de om, singura fiinţă care are religia luminii este ciocîrlia. Zborul ciocîrliei este singurul act
din regnul animal care poate fi interpretat ca act ritual. Zborul ciocîrliei este o spirală înălţătoare, care
închipuie o arhitectură religioasă. Ciocîrlia clădeşte în fiecare zi un fel de turn babilonic, dar nu spre
a înfrunta pe Dumnezeul lumii, ci spre a-1 mări."</i> (Elanul insulei, P-198)<br />
<br />
În spiritul unei adevărate cunoaşteri poetice, una care revelează, dez-văluie, poetul creează mitologeme
explicative surprinzătoare. Ce este rouă? E "sudoarea privighetorilor / ce s-au ostenit toată noaptea
cîntînd."<br />
<br />
Readus în matca durerii, cîntecul nu mai are harul orfic de a transmuta alchimic lucrurile şi fiinţele
în spaţiul legendei. Un alt Orfeu ne vorbeşte din interiorul spaţiului poetic al Cuvîntului. Orfeu modem
al unui timp ce demitizează, poetul nu mai are zeiasca încredere în puterile cîntecului. Aici şi acum,
cîntecul poate fi şi cuvînt, un cuvînt decăzut din starea de graţie:<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<i>"Poetul este nu atît mînuitor, cît de mîntuitor al cuvintelor." </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>în starea lor naturală, cuvintele sînt lacrimi: </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>"Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit aşa de mult să plîngă şi n-au putut." </i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i><br /></i></div>
<div style="text-align: justify;">
O artă poetică ascetică, a autocunoaşterii prin asceza tăcerii, ne readuce către un pattem al absentei,
o absenţă plină de noimă. Refuzul semnificativ al copilăriei îl regăsii'; peste ani în cunoscutul
autoportret:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<i>"Lucian Blaga e mut ca o lebădă, în patria sa </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>zăpada făpturii ţine loc de cuvînt."</i></div>
<div style="text-align: center;">
<i><br /></i></div>
<div style="text-align: justify;">
În patria poeziei se vorbeşte în limba universală a tăcerii. Cîntecul dispare, se instaurează domnia
cuvîntului şi a perechii sale sinonimice - tăcerea. Cîntecul este doar o posibilă amintire a unei limbi
unice, arhaice, iar poezia încearcă să refacă hărţile acelei limbi. Seminţia poeţilor slujeşte acestei
amintiri:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<i>"Nu vă miraţi. Poeţii, toţi poeţii sunt </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>un singur, neîmpărțit , neîntrerupt popor, </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Vorbind sunt muţi. Prin evii, ce se nasc și mor, </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>cîntînd, ci mai slujesc un grai pierdut demult."</i></div>
<div style="text-align: center;">
<i><br /></i></div>
<div style="text-align: justify;">
În conexiunea tăcere/cuvînt, ultimul termen e anulat, tăcerea fiind mai puternică, pentru că tăcerea,
într-un timp/spaţiu ce desacralizează, poate fi ultima şansă a regăsirii fiinţei:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<i>"La patruzeci de ani - în aşteptare </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Vei umbla ca şi-acum printre stele triste şi ierburi </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>La patruzeci de ani sugrumîndu-ţi cuvîntul </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>te-i pierde în tine - în căutare."</i></div>
<div style="text-align: center;">
<i><br /></i></div>
<div style="text-align: justify;">
Tăcerea este cuvînt virtual, este - cum am mai accentuat - minus-cuvînt. Este o cunoaştere revelatorie,
incorporată în metaforă (aceasta cu sensul ei originar: meta+forein = "a duce dincolo").</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Limbajul poetic însuşi este unul special, un instrument al unei cunoaşteri specifice - cunoaşterea poetică
- ce se constituie ca lanţ infinit de conexiuni-ipoteze. Dacă filosofia lui L. Blaga este, după propia-i
mărturisire, o "mitosofie", o preumblare pe "podişuri metafizice", atunci lirica sa este un spatiu/timp al
mitopoeziei (mito-poiein) în care fiecare centru de iradiere metaforică reprezintă şi o concentraţie
mitică, unde "sarcina mitică" a cuvîntului e maximă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Cuvîntul e "corp sacru", element fundamental al genezei lumii poetice. Poezia lui L. Blaga e un cîmp
gravific în care forţă latentă din cuvînt îşi impune o fizică sui-generis, o fizică relativistă a magicului şi
a miticului. Poetul însuşi a mărturisit direct şi repetat, acest program mitic al operei sale:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<i>”Născocesc motive mitice la fiece pas, fiindcă fără de o gîndire mitică nu ia ființă, din păcate sau din
nefericire, nici o poezie."</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i><br /></i></div>
<div style="text-align: justify;">
Antenele sensibilităţii sale poetice au receptat continuu noul mesaj al liricii modeme, fie ea chiar
avangardistă. Dar, nicăieri, opera sa nu expune ideile-şoc ale manifestelor avangardiste. Nu putem numi
nici un, text al său în care să izbucnească absurdul, antisintaxa, fluxul dicteului, pentru că specifică
spaţiului său poetic e sugestia, efectul de feed-back al unei "traduceri" dintr-o limbă universală a tuturor
fiinţelor:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<i>" Traduc întotdeauna. Traduc </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>in limba românească </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>un cîntec pe care inima mea </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>mi-l spune îngînat, suav, în limba ei.”</i></div>
<div style="text-align: center;">
<i><br /></i></div>
<div style="text-align: justify;">
Natura aluziv-simbolică a poeticii sale orientează discursul către interior. E o paradoxală închideredeschidere
către "illud tempus", către origini, spre stratul matricial al Mumelor. Lumea reală e o
reflectare "per spaeculum in enigmate". Rate o lume invadată de cîmpul gravific al mitului, iar acest
apel către mit tine nu numai de un destin singular, de o opţiune definitivă impusă de structura sa intimă
(într-o heraldică personală, unicornul e efigia proprie), dar arată şi funcţia clar creatoare a
instrumentului mitic.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În 1919, anul debutului său, poezia romînească părea a fi "îngheţată în tiparele unui tradiţionalism
steril" ale unui epigonism eminescian coborît către zone ce astupau gura unor izvoare proaspete. Pe de
altă parte, structura fiinţei e mult mai complicată acum, după apocalipsa unui război mondial, şi nu mai
încape în vechile tipare (restrictiv-limitative).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
O umanitate neliniştită, dezechilibrată de fenomene social-istorice violente, impune poeziei -
instrument delicat ce înregistrează şocul cutremurelor celor mai insensibile - să caute un nou echilibru,
compensator.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
L. Blaga a trăit direct această experienţă tragică a alienării şi a optat, definitiv, pentru o nouă viziune,
eliberatoare. Astfel, centrul absolut al operei poetice şi filosofice este, treptat, ocupat nu de cenzura
Marelui Anonim ci de fiinţă umană, al cărei destin creator e mai presus de orice constrîngere.</div>
<div style="text-align: center;">
<i><br /></i></div>
<div style="text-align: justify;">
Poezia sa fundamentează o nouă antropologie, structural poetică, în care omul, "acreditat al unei
ordini duminecale", "nod cosmic", este purtător al luminii şi al cîntecului.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Un imn al omului, poezia sa, născută din lacrimă şi speranţă ("Sat al meu ce porţi în nume / sunetele
lacrimei"), ne transmite mesajul ei orfic esenţial:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<i>"Nici o suferinţă nu-i aşa de mare să nu sc preschimbe-n cîntare."</i></div>
<div style="text-align: center;">
<i><br /></i></div>
<div style="text-align: justify;">
Orfeu al unui timp/spaţiu deseori tragic, Lucian Blaga ne arată o posibilă cale a eliberării: aceea a
poeziei.</div>
<div style="text-align: right;">
<b>Radu Rotaru</b></div>
</div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-30956280138926965852015-10-27T13:06:00.001-07:002015-10-27T13:06:38.914-07:00TEMPLUL SECRETELOR: ATLANTIDA SI TERITORIUL ROMÂNESC<a href="http://templulsecretelor.blogspot.com/2011/06/atlantida-si-teritoriul-romanesc.html?spref=bl">TEMPLUL SECRETELOR: ATLANTIDA SI TERITORIUL ROMÂNESC</a>: Una din cele mai fabuloase legende ale civilizației pământene, Atlantida, a incitat mințile multor oameni de stiinţă, cercetător...Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-19987823634621892312015-03-29T06:58:00.000-07:002015-03-29T07:01:26.891-07:00Creditare, dezvoltare sau jefuire și îmbogățire fără justă cauză?<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"> Urmare a unor discuții cu mai multe
persoane împrumutate în franci elvețieni am sintetizat unele aspecte comune vis-a-vis de dispozițiile legale în vigoare.
Aceste persoane având <u>nevoie conjuncturală deosebită de un împrumut
bănesc</u>, în exercitarea libertății lor de a alege sursa legală de împrumut
au recurs la ”piața în domeniu”. În mod surprinzător aceste persoane au constatat că în pofida
libertății economice, liberei inițiative, și liberei concurențe prevăzute și
garantate de art. 45, art. 135 alin. 1, alin.2 lit a) și b) din Constituție<sup><!--[if !supportFootnotes]--><b><sup><span style="font-size: 16pt; line-height: 107%;"><a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn1" title="">[1]</a></span></sup></b></sup></span></b><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">nu aveau dintre ce oferte să aleagă pe cea mai avantajoasă pentru ei. Astfel
oferta pe așa zisa piață era limitată numai la cele făcute de câteva bănci private
iar singura bancă cu capital de stat, CEC- ul, se comporta tot ca o bancă
privată și nu ca o bancă a statului care să concureze băncile private în
interesul cetățeanului<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn2" name="_ftnref2" title=""><sup><b><sup><span style="font-size: 16pt; line-height: 107%;">[2]</span></sup></b></sup></a>.
În ”libertatea efectivă a lor” au fost nevoiți să aleagă doar între cămătarii ilegali
și băncile private, (singurul gen de ofertă pe ”piață”). Este evident că aceste
persoane erau în fața unui <u>monopol bancar privat</u>, <u>neconcurat</u> de
vreo bancă de stat aflată în serviciul cetățeanului, care <u>să reducă
exagerările nelimitate ale libertinismului acestui monopol privat</u>, în
raport cu drepturile și libertățile cetățenilor în calitate de împrumutați sau
deponenți, ori cumpărători sau vânzători de valută.</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"> În august 2007 în urma <u>consultațiilor
primite de la consilierii bancari</u> la ghișeele mai multor bănci private,
persoanele respective au acceptat să
facă câte un împrumut în francii elvețieni reținând următoarele <u>argumente
”favorabile lor” prezentate de reprezentanții băncilor</u> astfel:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 45.75pt; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">-<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">francul
elvețian ar fi <u>cel mai stabil</u> dintre valutele în circulație inclusiv
leul; Elveția totdeauna a fost țară neutră în situații de război și cu o
economie în dezvoltare continuă. La afirmația cetățeanului cum că nu are nevoie
de franci elvețieni ci de lei, consilierul bancar i-a precizat că îi schimbă scriptic
în lei și banca îi v-a da lei dar ”împrumutul” se face în franci pentru că
dobânda la acesta este mai favorabilă decât la leu.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 45.75pt; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">-<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><b><u><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">dobânda
la împrumutul</span></u></b><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">
în francii elvețieni, oferită de băncii la acea dată, <u>era cea mai favorabilă</u>
iar în raport de posibilitățile lor de câștig, potrivit condițiilor generale
ale băncii, <u>dosarele acestora erau eligibile numai pentru franci elvețieni</u>.
<u>Față de dobânzile mai mari la lei sau la alte valute, la acea dată, dosarele
de împrumut ale acestor persoane nu erau eligibile decât pentrui francul
elvețian și deci nu puteau să se împrumute în lei sau alte valute. <o:p></o:p></u></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 45.75pt; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">-<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><b><u><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"> consilierii băncilor afirmau că împrumutul în
franci elvețieni ar fi o oportunitate, ce nu trebuie scăpată;<o:p></o:p></span></u></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 45.75pt; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">-<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Cursul
de schimb la francul elvețian când s-au împrumutat în august 2007 era de<u> 1
CHF=1,9861 lei, evident un curs rezonabil;<o:p></o:p></u></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 45.75pt; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">-<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Pentru
a-i convinge li s-au prezentat <u>grafice de restituire</u> a întregului
împrumut cu dobândă fixă, ori clientul <u>raportând graficul de restituire la
cursul de atunci al francului și la veniturile sale a avut convingerea că poate
restitui creditul dobânda și comisioanele și îi mai și rămânea minimul necesar
asigurării existenței familiei sale.<o:p></o:p></u></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 45.75pt; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><u><br /></u></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"> Toate aceste persoane au acceptat
contractul de credit care era<u> preformulat</u>, ”contract de adeziune” <u>fără nici un fel de
negociere,</u> funcționarul bancar de la ghișeu spunându-le că nu are ce să
negocieze<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn3" name="_ftnref3" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><b><sup><span style="font-size: 16pt; line-height: 107%;">[3]</span></sup></b><!--[endif]--></sup></a>
în afara formularului prezentat și a Condițiilor Generale ale băncii stabilite
unilateral de conducerea băncii centrale.<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn4" name="_ftnref4" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><b><sup><span style="font-size: 16pt; line-height: 107%;">[4]</span></sup></b><!--[endif]--></sup></a>
Astfel aceste persoane, care s-au împrumutat, au stabilit cu consilierii
bancari de la ghișeu <u>numai numărul ratelor de restituire, durata
împrumutului ș</u>i suma maximă sub plafonul calculat de ei, raportat la
garanțiile ce le-au prezentat. <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"> Pe <u>graficul de rambursare </u>semnat
de funcționarul bancar s-a consemnat, (conform și publicității efectuate de
bănci) ”Rată anuală dobândă (%) 3,9”, ”comision de administrare (%) 0,2,
comision de <u>risc valutar zero</u>, <u>fără a fi inclus și comisionul de
procesare de 1,5 %</u> din tot creditul și în raport de acestea s-a stabilit
cât trebuie să restituie lunar din credit, cât din dobânda lunară și cât din
comisioane, până la restituirea integrală. În pofida graficului de rambursare,
în Contractele de credit, la art. 4.3. există clauza <i>”În primul an de creditare Rata anuală a dobânzi curente este de 3,9 %
pe an. Începând cu cel de-al doilea an de creditare, <u>Rata dobânzi curente
devine revizuibilă</u>, Banca putând modifica valoarea acesteia în funcție de
evoluția pieței financiare <u>sau de politica de credite a Băncii</u>…</i>”,
iar la art. 6.1 din Contract s-a prevăzut ca împrumutatul <u>să mai suporte și
un comision de procesare e 1,5%</u> calculat prin aplicarea procentului la
întreaga valoare a creditului <u>reținut integral</u> la data împrumutului.
Astfel <u>împrumutații au plătit mult
mai mult decât au semnat atât fiecare cât și reprezentanții băncii prin
Graficul de rambursare,</u> ca urmare majorării <u>unilaterale</u> a dobânzii
sau impuneii unor comisioane. Sub acest aspect graficul de rambursare <u>apare
ca un act fals</u> deoarece în acesta se menține dobânda de 3,9% pe toată
durata restituirii creditului, fiind ulterior <u>majorată unilateral<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn5" name="_ftnref5" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><b><u><sup><span style="font-size: 16pt; line-height: 107%;">[5]</span></sup></u></b><!--[endif]--></sup></a></u>
de bancă conform art. 4.3 din Contract. De menționat că pe toată durata
restituirii creditului <u>numai</u> dobânda de 3,9% îi asigura băncii <u>un
profit de 2,4% </u>dacă suma cu care a împrumutat o constituia într-un depozit
la o altă bancă cu dobândă de 1,5%. <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"> Împrumuturile deși <u>scriptic au fost
în franci elvețieni</u> în realitate, (în august 2007) <u>s-au virat în
conturile folosite la plății de către împrumutați, numai lei</u> la cursul de <u>1 CHF=1,9861
lei suma corespunzătoare în lei. (deci cursul mic în lei a determinat o sumă
mai mare a francilor elvețieni pe care i-ar fi primit, dar nu i-au primit în
realitate, și ca urmare obligația ”restituirii” ulterioare a unei sume mai mari
în franci elvețieni.)<o:p></o:p></u></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><u><br /></u></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"> Pentru toți este evident, acum, că deși
băncile acordau <u>scriptic</u> <u>credite</u> în francii elvețieni <u>în
realitate li se dădea împrumutaților numai lei</u>, și <u>toate plățile se
făceau în lei</u> din conturile în lei create de bănci în raport de cursul
leu-franc elvețian la data acordării creditului. Aceasta rezultă din urmărirea <u>circuitului
scriptic al francilor-elvețieni,</u> franci care <u>nu au ieșit din bancă</u>
dacă ar fi existat, iar împrumutatul a beneficiat în realitate de lei <u>pe
care i-a și folosit cu acordul băncii</u>. Pe de altă parte <u>dacă se verifică
</u>și se calculează lunar totalul creditelor acordate în franci elvețieni și
se compară cu lichiditățile în CHF la datele respective s-ar putea constata că
băncile <u>nu aveau în fapt această sumă în franci elvețieni</u> pentru a onora
contractele de împrumut, ci numai lei ceea ce induce întrebarea dacă <u>nu
cumva ne aflăm în fața unor eventuale înșelăciuni</u>.<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn6" name="_ftnref6" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><b><sup><span style="font-size: 16pt; line-height: 107%;">[6]</span></sup></b><!--[endif]--></sup></a>
Faptele sunt mult mai complicate decât o simplă înșelăciune deoarece pe piața
bancară din România se pare că <u>nu au intrat franci elvețieni</u> la nivelul
împrumuturilor scriptice în franci elvețieni, <u>cauzându-se astfel o criză de
franci elvețieni pe piață și o creștere fictivă a francului elvețian în raport
cu leul. Cu cât se ”acordau” mai multe credite scriptice în franci elvețieni,
cu atât mai mult creștea lipsa de franci elvețieni pe piață ca urmare a
faptului că împrumutați deși nu au primit și folosit franci elvețieni, trebuia
să procure franci elvețieni pentru a-și plăti ratele băncilor.<o:p></o:p></u></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><u><br /></u></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"> Ca urmare în interesul băncilor
creditoare s-a creat o <u>criză artificială</u> de franci elvețieni și astfel
cursul CHF a crescut față de august 2007 de la 1, 9861 lei la 2,9800 lei în
ianuarie 2008 și nu s-a oprit aici ajungând în 16.01.2015 la 4,5 lei un CHF.
Oare <u>dacă băncile ar fi introdus în România atâția franci elvețieni cât
pretind că au împrumutat populația atunci pe piața românească nu s-ar fi găsit
franci elvețieni care ar fi asigurat un curs valutar acceptabil și nu am fi
ajuns într-o astfel de situație? </u>Este
o întrebare la care ar trebui să caute
răspunsul mai multe autorități ale statului cu atribuții în domeniu.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"> Se afirmă că atunci când mergeau la
bancă să plătească rata lunară în franci elvețieni, li se spunea <u>că nu are
franci elvețieni de vânzare</u> dar pentru a achita rata vor face acte de
”cumpărare” la cursul băncii și apoi le dădea chitanță că au predat franci
elvețieni (pe care nici nu-i vedeau), <u>operându-le</u> în contul de împrumut
”restituirea” în franci elvețieni <u>care în realitate fusese în lei</u>.
Astfel s-a mai plătit băncii și <u>comision de cumpărare a francului elvețian</u>
pe lângă <u>cursul ridicat afișat de banca respectivă, deși nu era nici o cumpărare
reală. </u></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><u><br /></u></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Ca să evite <u>cursul de schimb fictiv din lei în franci,</u> unii
împrumutați au aflat care bănci nu au dat <u>împrumuturi în franci mai mult
decât aveau în realitate </u>și într-adevăr au găsit la acestea CHF de vânzare
la un curs mult mai mic decât cel afișat la banca de unde luaseră împrumutul.
Încercând să înțeleg ce se întâmplă și cum sunt prejudiciați consumatorii (împrumutații) de aceste bănci
comerciale (comercianți) am reușit să desprind câteva idei:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">1.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><u><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">”Inovația”</span></u></b><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"> creditelor în franci elvețieni
respectiv a acestui produs bancar <u>a aparținut băncilor și nu credem că au
fost puse pe piață pentru a pierde și a-i favoriza pe împrumutați. </u>Nu
clienții băncilor au avut inițiativa acestor modalități de creditare iar în
media, băncile au efectuat publicitatea acestora prezentându-le ca o deosebită
oportunitate.<sup><!--[if !supportFootnotes]--><b><sup><span style="font-size: 16pt; line-height: 107%;"><a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn7" title="">[7]</a></span></sup></b><a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn7" title=""><!--[endif]--></a></sup> <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><sup><b><sup><br /></sup></b></sup></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">2.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><u><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Se
pare că inducerea în eroare</span></u></b><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">
s-a făcut prin modul de prezentare a francilor elvețieni ca fiind cea mai
stabilă monedă; și într-adevăr era mai stabilă dacă nu se foloseau anumite
manopere ilegale care au favorizat această inducere în eroare și <u>dezechilibrat
pe piață cererea și oferta de franci</u>; la aceasta se adaugă și <u>starea de
nevoie</u> în care se aflau împrumutații <u>fiind ușor convinși</u> că <u>nu
exista o altă variantă de împrumut la nivelul posibilităților acestora și
nesesizând astfel riscul de leziune.</u><sup><!--[if !supportFootnotes]--><b><sup><span style="font-size: 16pt; line-height: 107%;"><a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn8" title="">[8]</a></span></sup></b><a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn8" title=""><!--[endif]--></a></sup><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><sup><b><sup><br /></sup></b></sup></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">3.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><u><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Sunt
indicii de o posibilă destabilizare</span></u></b><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">
pe piața românească a francului elvețian prin acordarea de <u>credite fictive</u>
în franci elvețieni, în <u>sume ce nu se găseau nici în bănci și nici pe piața
românească</u>, dând în realitate lei și pretinzând ca restituirea să se
efectueze în franci elvețieni, sau în lei dar <u>la noul curs influențat masiv
în sens crescător</u>; prin aceasta în faza de ”restituire” a ratelor în franci
elvețieni <u>s-a creat o cerere excesivă de franci elvețieni în condițiile unei
oferte nesemnificative</u> probabil datorită faptului că <u>nu aveau și nu au
introdus în România franci elvețieni la nivelul pretinselor împrumuturi
acordate.<o:p></o:p></u></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><u><br /></u></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">4.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Sunt
indicii de <u>dezechilibrare a pieții
valutare</u> a francilor elvețieni în favoarea băncilor și în defavoarea
împrumutaților; în locul francilor elvețieni (pe care în fapt nu i-au dat
împrumutatului) băncile au pretins și primit mai mulți lei <u>devalorizați
artificial numai în raport cu francul
elvețian</u> dar care au <u>valoare mai stabilă</u> numai în raport cu euro și
respectiv dolarul; <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">5.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Oare
<u>destabilizarea</u> francului elvețian și <u>dezechilibrarea pieței </u>francilor
elvețieni în favoarea băncilor și defavoarea împrumutaților <u>este un rezultat
al unor manopere cu aspect fraudulos și nu al evoluției unei piețe valutare
concurențiale?<o:p></o:p></u></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><u><br /></u></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">6.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><u><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">În
fapt sunt credite fictive</span></u></b><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">
în franci elvețieni deoarece în realitate mulți împrumutătorii <u>nu au primit
și folosit franci elvețieni </u>ci lei<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn9" name="_ftnref9" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><b><sup><span style="font-size: 16pt; line-height: 107%;">[9]</span></sup></b><!--[endif]--></sup></a>
iar restituirea datoriei trebuia făcută în franci elvețieni la <u>cursuri
valutare, ulterioare exagerate</u>;<u><o:p></o:p></u></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">7.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Oare
lei obținuți de bănci de la împrumutați prin modalitatea <u>creditelor fictive</u>
în franci elvețieni evident <u>la cursuri mai mari chiar duble față de cursul
de la data împrumutului</u> nu ar fi putut fi folosiți la cumpărarea de dolari
și euro, valute cu curs aproape constant, și scoaterea acestor valute din țară,
cu toate implicațiile ce decurg din aceasta?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">8.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">La
obținerea de venituri prin modalitatea de mai sus se mai adaugă folosirea așa ziselor <u>comisioane<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn10" name="_ftnref10" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><b><u><sup><span style="font-size: 16pt; line-height: 107%;">[10]</span></sup></u></b><!--[endif]--></sup></a>
care în opinia noastră sunt pentru a masca majorarea dobânzilor</u>; de pildă
când obțin un împrumut, banca îmi percepe <u>comision<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn11" name="_ftnref11" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><b><u><sup><span style="font-size: 16pt; line-height: 107%;">[11]</span></sup></u></b><!--[endif]--></sup></a>
de analiză a dosarului de împrumut</u>, deși acesta trebuie să fie în sarcina
băncii-împrumutătoare pentru că ea își evaluează riscurile sale în raport de
împrumutat. De asemenea <u>comisionul de administrar</u>e pretins de bancă
împrumutatului (0,20 % din <u>soldul lunar</u> al creditului<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn12" name="_ftnref12" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><b><sup><span style="font-size: 16pt; line-height: 107%;">[12]</span></sup></b><!--[endif]--></sup></a>)
<u>trebuie să-l suporte tot banca</u> deoarece <u>își administrează doar
restituirea sumelor</u> pe care le depune lunar împrumutatul din creditul
obținut. <u>Comisionul de procesare</u> de 1,5 % din valoarea creditului este o
<u>dobândă mascată,</u> deoarece procesarea trebuie să fie în sarcina celui
care vinde creditul nu în sarcina celui ce-l cumpără. Este cunoscut că în afară
de preț alți comercianți decât băncile comerciale nu mai pretind vreun comision
de procesare a produsului pe care îl vinde.
<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">9.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Pe
de altă parte Banca <u>impune împrumutătorului să plătească primele de
asigurarea a garanțiilor</u> creditului, iar <u>despăgubirea să fie cesionată</u>
în favoarea băncii, deși în primul rând interesul asigurării garanției este al
băncii și nu a împrumutatului.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">10.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">La
art. 11 din Contractul de credit se prevede: scadența anticipată, <u>declararea
acesteia este necondiționată,</u> ceea ce înseamnă că aceasta este la discreția
băncii fiind evident<u> o clauză abuzivă.
<o:p></o:p></u></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><u><br /></u></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">11.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Ar
fi relevant pentru <u>o înțelegere corectă a realității</u> <u>să se calculeze
și să se facă public</u> cât câștigă o bancă la un credit în franci elvețieni
acordat în 2007 și să zicem unul achitat în 31.dec.2015; altul achitat în
31.XII.2016 sau altul 31.XII.2025, relevând cât câștigă la fiecare pentru:
comisionul de analiză a dosarului; comisionul de administrare, comisionul de
risc, comisionul de procesare, comisionul de restituire anticipată, din
diferența de curs valutar de la de la 1, 9861 lei în august 2007 la la 4,5 lei
un CHF în 16.01.2015 și în continuare. (observăm că numai la cursul valutar este
o creștere a câștigului băncii de peste 100%, la un astfel de împrumut); Oare
în România, băncile au plătit impozitul datorat pe câștigul obținut din 2008
până în prezent numai din aceste
operații cu franci elvețieni?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 91.5pt; mso-add-space: auto; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Scurte
<u>observații pe seama unor soluții propuse în media:</u><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><u><br /></u></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">1.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><u><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Reeșalonarea</span></u></b><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"> creditelor pe perioade mai lungi
pentru a micșora ratele lunare; o astfel de soluție favorizează băncile prin
actualizarea datoriei la cursul prezent majorat artificial și apoi reeșalonarea
plății datoriei pe o perioadă mai mare de timp. Soluția este în defavoarea
cetățeanului prin amânarea plății unei datorii majorate artificial <u>dacă nu
se înlătură ceea ce este abuziv din aceste contracte; <o:p></o:p></u></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><u><br /></u></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">2.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><u><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Subvenționarea</span></u></b><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"> de la stat a diferenței de curs
ceea ce echivalează cu favorizarea băncilor în câștiguri exagerate, și
suportarea acestei subvenții de întreaga
populație;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">3.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><u><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Plafonarea</span></u></b><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"> câștigului bancar anual la
împrumuturile în franci elvețieni, la maxim 20% din cursul la care s-a obținut
creditul, ar apărea ca o măsură justă dar aplicarea acesteia ar fi ca o discriminare față de cei care au achitat
creditul în franci elvețieni precum și față de împrumutații în alte valute;
Modificarea legislației în vigoare conform Directivei 2014/17 CE. Dar legea se
aplică pentru viitor or ce facem cu cei care au fost prejudiciați până în
prezent?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">4.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Atacarea
la Curtea Constituțională a României a
O.U.G. nr. 50/2010 deoarece contravine, art. 45 și art. 115 alin.(6) din Constituție în care se
dispune: <i>”(6) Ordonanțele de urgență nu
pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul
instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile<u>, </u></i><u>libertățile</u><i> și îndatoririle prevăzute de Constituție,
drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în
proprietate publică.”</i> Avocatul Poporului ar putea să analizeze această
ordonanță de urgență și să acționeze în consecință conform art. 146 lit. d) din
Constituție, iar în cursul proceselor instanța și părțile pot ridica excepția
de neconstituționalitate a acesteia.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">5.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Intervenirea
Înaltei Curți de Casație și Justiție cu <u>recurs
în interesul legii</u> și declararea ca abuzive a comisioanelor bancare ce nu
au justificare în suportarea lor de către împrumutat și nici temei în fapt și
în drept, precum și a oricărei clauze nenegociate, defavorabile excesiv
împrumutatului, impuse, inclusiv dobânda variabilă ca o clauză aleatorie<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn13" name="_ftnref13" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><b><sup><span style="font-size: 16pt; line-height: 107%;">[13]</span></sup></b><!--[endif]--></sup></a>,
precum și <u>interpretarea unitară</u> a art. 1221 alin.1 și 2 din noul Cod
civil privind leziunea<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn14" name="_ftnref14" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><b><sup><span style="font-size: 16pt; line-height: 107%;">[14]</span></sup></b><!--[endif]--></sup></a>;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">6.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Perioadă
de grație pentru cei în imposibilitate de plată, nu este o soluție până nu <u>se
clarifică dacă și cum au fost încălcate legile precum și curățirea<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn15" name="_ftnref15" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><b><u><sup><span style="font-size: 16pt; line-height: 107%;">[15]</span></sup></u></b><!--[endif]--></sup></a>
contractelor de credit de clauzele abuzive, ilegale, de orice act de practică
comercială incorectă.</u> ( Legea nr. 363/2007; Legea nr. 193/2000; Legea nr.
296/2004) <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">7.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Sesizarea
B.N.R., a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), a Consiliului concurenței, pentru ca în
cooperare cu FED-ul din SUA, autoritățile competente din Anglia și ale U.E. să
verifice<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn16" name="_ftnref16" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><b><sup><span style="font-size: 16pt; line-height: 107%;">[16]</span></sup></b><!--[endif]--></sup></a>
dacă și în România băncile au manipulat sau nu cursul valutar.<sup><!--[if !supportFootnotes]--><b><sup><span style="font-size: 16pt; line-height: 107%;"><a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn17" title="">[17]</a></span></sup></b><a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftn17" title=""><!--[endif]--></a></sup>
<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><sup><b><sup><br /></sup></b></sup></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">8.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Cercetarea
de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată
și Terorism a faptelor dacă nu cumva se încadrează în infracțiunile prev. de art. 244, art. 297,
art. 321 și art.367 din C.p.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">9.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Soluționarea
litigiilor prin mediere, sau prin negociere directă, ori pe cale
judecătorească, dar numai după clarificarea de către autoritățile competente a
legalității contractelor care de fapt au același conținut la toți
împrumutații în mod deosebit a clauzelor
vădit abuzive. Numai astfel împrumutații pot negocia în deplină cunoștință de
cauză, a drepturilor ce li se cuvin, a temeiurile de drept și de fapt ale
obligațiilor reciproce, etc. <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">10.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;">Aprobarea
și promulgarea unei legii a falimentului personal cu reglementări rezonabile,
și stoparea îmbogățirii fără justă cauză de o parte sau alta.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="margin-left: 36.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></b></div>
<br />
<div>
<!--[if !supportFootnotes]--><br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<!--[endif]-->
<br />
<div id="ftn1">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftnref1" name="_ftn1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 12pt; line-height: 107%;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"> În art. 45 din
Constituție se dispune: ”<b>Libertatea
economică</b>. Art. 45. Accesul <b>liber</b>
al persoanei la o activitate economică, <b>libera
inițiativă</b> și exercitarea acestora în condițiile legii <b>sunt garantate.” În art. 135 alin.1
și alin.2 lit. a și b din Constituție se dispune: ”Economia Art. 135.
(1) Economia României este economie de piață, bazată pe <u>libera inițiativă</u>
și <u>concurență. (2) Statul trebuie să asigure</u>: a)<u>libertatea
comerțului,</u> protecția <u>concurenței loiale</u>, crearea cadrului favorabil
pentru valorificarea tuturor factorilor de producție; b) protejarea <u>intereselor
naționale</u> în activitatea economică, financiară și <u>valutară.”</u></b><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn2">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftnref2" name="_ftn2" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 12pt; line-height: 107%;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"> Credem că o
bancă a statului trebuie să fie <b>în
slujba</b> cetățeanului și să nu urmărească în primul rând profitul pe seama
cetățenului. Astfel prin practicarea unor dobânzi mai mari la depozite și mai
mici la creditele acordate persoanelor fizice și juridice române să influențeze,
limiteze în mod rezonabil, <b>concurențial</b>
monopolul băncilor private.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn3">
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftnref3" name="_ftn3" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 12pt; line-height: 107%;">[3]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"> Or pentru
valabilitatea unui contract altul decât cel de <b>adeziune</b> este esențială <b>negocierea
</b>părților, și consimțământul acestora neviciat de <b>dol</b>. Conform art. 1182 alin.1 din Codul civil ”</span><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> (1) Contractul se încheie prin<b> negocierea</b> lui de către părţi sau prin acceptarea fără rezerve a
unei oferte de a contracta.” <b>Dolul</b> conform art. 1214 alin.1 din
Codului civil viciază consimțământul contractual astfel: ”(10 Consimțământul
este <b>viciat prin dol</b> atunci când
partea s-a aflat într-o <b>eroare provocată
de manopere frauduloase</b> ale celeilalte părți ori când aceasta din urmă <b>a omis, în mod fraudulos, să-l informeze pe contractant asupra unor
împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie.”</b> <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn4">
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftnref4" name="_ftn4" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 12pt; line-height: 107%;">[4]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"> Potrivit art.
80 din Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului: ”O clauză contractuală va
fi considerată <b>ca nefiind negociată
direct cu consumatorul</b>, dacă aceasta a fost stabilită fără a da
posibilitatea consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi <b>contractele preformulate</b> sau <b>condițiile generale de vânzare</b>
practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv.” Or
potrivit art. 79 din Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, o astfel de clauză
contractuală <b> nenegociată direct cu consumatorul</b>, este <b> abuzivă. </b><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn5">
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftnref5" name="_ftn5" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 12pt; line-height: 107%;">[5]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"> Aceasta apare
ca o <b>majorare unilaterală discreționară</b>
și nu ca o majorare în raport de condiții clare prestabilite, rezonabile și
convenite în urma unei negocieri. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn6">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftnref6" name="_ftn6" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 12pt; line-height: 107%;">[6]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"> A se vedea <b>practicile înșelătoare</b> prevăzute de
art. 5-7 din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale
comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu
legislația europeană privind protecția consumatorilor.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn7">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftnref7" name="_ftn7" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 12pt; line-height: 107%;">[7]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"> În art. lit. i)
din Legea nr. 363/2007 se dispune: ” i) <b>invitatie
de a cumpara</b> - prezentarea comerciala prin care se mentioneaza
caracteristicile si pretul produsului intr-un mod corespunzator mijloacelor
utilizate pentru aceasta și care, prin urmare, permite consumatorului
achizitionarea de produse;” <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn8">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftnref8" name="_ftn8" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 12pt; line-height: 107%;">[8]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"> În Codul civil
la art. 1.221 o astfel de situație este considerată <b>leziune</b> și este definită astfel:</span><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> ”(1) Există <b>leziune</b>
atunci când una dintre părţi, <b>profitând
de starea de nevoie</b>, <b>de lipsa de
experienţă</b> ori de <b>lipsa de
cunoştinţe a celeilalte părţi</b>, stipulează în favoarea sa ori a unei alte
persoane o prestaţie de o <b>valoare
considerabil mai mare</b>, la data încheierii contractului, decât valoarea
propriei prestaţii. (2) Existenţa
leziunii se apreciază şi în funcţie de <b>natura şi scopul contractului</b>.</span><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;">” <b>Leziunea
este premeditată dacă este urmată cum ar fi de pildă de manipularea cursului
valutar.</b> <br />
<!--[if !supportLineBreakNewLine]--><br />
<!--[endif]--><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn9">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftnref9" name="_ftn9" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 12pt; line-height: 107%;">[9]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"> De altfel prin
reglementările BNR <b>plățile</b> în
România <b>se fac în lei</b> și nu în
franci elvețieni or destinația acestor credite era cunoscută de băncile
creditoare. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn10">
<div style="text-align: justify;">
<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftnref10" name="_ftn10" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;">[10]</span></span><!--[endif]--></span></a>
Până la OUG nr. 50/2010 aceste comisioane <b>nu
aveau o acoperire legală</b>. Însă prin <span lang="EN-US">art. 36 din OUG nr. 50/2010, pentru creditul acordat, creditorul <b>poate</b> percepe numai: comision de
analiza dosar, de administrare credit, de administrare</span><a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/%20http:/www.tu.ro/tu-ciupanezul/tricouri.html" target="_blank" title=" cont"><span lang="EN-US"> cont</span></a><span lang="EN-US">, pentru rambursare anticipata,
costuri aferente asigurarilor, penalitati, comision unic pentru serviciile
prestate la cererea consumatorilor. După părerea noastră art. 36 din OUG nr.
50/2010 <b>este susceptibil de
neconstituționalitate</b>, deoarece reprezintă o imixtiune a Guvernului prin
ordonanță contra libertăților fundamentale prev. de art. 45, art.135 alin.1 și
alin. 2lit. a și b din Constituție</span>. Această Ordonanță a Guvernului
contravine art. 115 alin.(6) din Constituție în care se dispune: <i>”(6) Ordonanțele de urgență nu pot fi
adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul
instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, <b>libertățile</b> și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile
electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate
publică.”</i> Avocatul Poporului ar putea să analizeze această ordonanță de
urgență și să acționeze în consecință conform art. 146 lit. d din Constituție.<o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn11">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftnref11" name="_ftn11" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 12pt; line-height: 107%;">[11]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"> Comisionul este
un procent din serviciul prestat beneficiarului (comitentul) de către
comisionar, plătit comisionarului. Comisionul <b>se suportă de beneficiarul serviciului</b> or în cazul în care am
obținut banii împrumutați de la bancă, <b>numai
banca este interesată</b> să-și <b>primească</b>
ratele din împrumut și <b>să le
administreze ea fiind propriul comisionar și bineînțeles și beneficiar. <o:p></o:p></b></span></div>
</div>
<div id="ftn12">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftnref12" name="_ftn12" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 12pt; line-height: 107%;">[12]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"> Oare din moment
ce am obținut creditul și am ridicat banii din cont, <b>ce îmi mai administrează mie banca,</b> ca să justifice reținerea a
0,20% din tot creditul cu titlu de comision de administrare, nu o singură dată
ci în mod repetat lunar, aplicându-se la restul de restituit? <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn13">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftnref13" name="_ftn13" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 12pt; line-height: 107%;">[13]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"> Contractul de
împrumut bancar <b>trebuie să fie un
contract comutativ și nu să includă clauze aleatorii</b> care l-ar transforma
în contract aleatoriu. Conform art. 947 din vechiul Cod civil ”Contractul cu
titlu oneros este comutativ, atunci când <b>obligația
unei părți este echivalentul obligației celeilalte.</b> Contractul este <b>aleatoriu</b> când echivalentul depinde,
pentru una sau toate părțile, <b>de un
eveniment incert</b>.” Potrivit art. 1635 din vechiul Cod civil: ”Contractul
aleatoriu este convenția reciprocă ale cărei efecte, în privința beneficiilor
și a pierderilor pentru toate părțile, sau pentru una sau mai multe din ele, <b>depinde de un eveniment necert</b>. Astfel
sunt:1. Contractul de asigurare;2. Împrumut nautic;3 jocul și prinsoarea;4. Și
contractul de rendită pe viață.” Observăm că <b>contractul bancar nu este contract aleatoriu</b>. Or atunci într-un
astfel de contract nu are ce căuta o clauză privind impunerea dobândei
variabile în funcție de politica băncii. Potrivit art. 1173 din noul Cod civil
contractul bancar este un contract comutativ și nu aleatoriu: ”(1) Este
comutativ contractul în care, la momentul încheierii sale, existența
drepturilor și obligațiilor părților este certă, iar întinderea acestora este
determinată sau determinabilă. (20 Este aleatoriu contractul care, prin natura
lui sau prin voința părților, oferă cel puțin uneia dintre părți șansa unui
câștig și o expunere totodată la riscul unei pierderi, ce depind de un
eveniment viitor și incert.”<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn14">
<div style="text-align: justify;">
<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftnref14" name="_ftn14" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;">[14]</span></span><!--[endif]--></span></a>
”Potrivit art. 1221 din noul Cod civil ”(1) Există<b> leziune</b> atunci când una dintre părți, profitând de <b>starea de nevoie, </b>de <b>lipsa de experiență</b> ori de <b>lipsa de cunoștințe </b>a celeilalte părți,
<b>stipulează în favoarea sa</b> ori a unei
alte persoane <b>o prestație de o valoare
considerabil mai mare</b>, la data încheierii contractului, decât valoarea
propriei prestații. (2) Existența leziunii se apreciază și în funcție de <b>natura și scopul contractului</b>.”
Referitor la sancțiunea leziunii în art. 1222 din noul Cod civil se dispune:”
1) Partea al cărei <b>consimţământ a fost
viciat prin leziune</b> poate cere, la alegerea sa, anularea contractului sau <b>reducerea obligaţiilor sale</b> cu valoarea
daunelor-interese la care ar fi îndreptăţită.(2) Cu excepţia cazului prevăzut
de art. 1221 alin. (3), acţiunea în anulare este admisibilă <b>numai dacă leziunea depăşeşte jumătate din
valoarea pe care o avea,</b> la momentul încheierii contractului, prestaţia
promisă <b>sau executată de partea lezată.</b>
Disproporţia trebuie să subziste până la data cererii de anulare.(3) În toate
cazurile, instanţa poate să menţină contractul dacă cealaltă parte oferă, <b>în mod echitabil, o reducere a propriei
creanţe</b> sau, după caz, o majorare a propriei obligaţii. Dispoziţiile art.
1213 privitoare la adaptarea contractului se aplică în mod corespunzător.” <o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn15">
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftnref15" name="_ftn15" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 12pt; line-height: 107%;">[15]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"> În art. 12 și
art. 13 din Legea nr. 193/2000 modificată prin Legea nr. 76/2012 se prevede că <b>banca este obligată să elimine din toate
contractele clauzele abuzive identice</b> cu cele constatate de instanță prin
hotărâri definitive în diferite spețe că au fost abuzive și le-au anulat
astfel: ” <i>Art. 12. 1) In cazul in care
constata utilizarea unor contracte de adeziune care contin <b>clauze abuzive</b>, organele de control prevazute la art. 8 <b>vor sesiza tribunalul</b> de la domiciliul
sau, dupa caz, sediul profesionistului, <b>solicitand
obligarea acestuia sa modifice contractele <u>aflate in curs de executare</u>,
prin eliminarea clauzelor abuzive. <br />
</b>(2) La cererea de chemare in judecata va fi anexat procesul-verbal intocmit
potrivit art. 11. <br />
(3) Asociatiile pentru protectia consumatorului care indeplinesc conditiile
prevazute la art. 30 si 31 din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind
protectia consumatorilor, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, il pot chema in judecata pe profesionistul care utilizeaza <b>contracte de adeziune</b> <b>care contin clauze abuzive,</b> la instanta
prevazuta la alin. (1), <b>pentru ca
aceasta sa dispuna incetarea folosirii acestora, prin eliminarea clauzelor
abuzive</b>. Dispozitiile art. 13 alin. (1) si (4) sunt aplicabile. <br />
(4) Dispozitiile alin. (1)-(3) nu aduc atingere dreptului consumatorului caruia
i se opune un contract de adeziune ce contine clauze abuzive de a invoca
nulitatea clauzei pe cale de actiune ori pe cale de exceptie, in conditiile
legii. Art. 13. 1) <b>Instanta,</b> <b>in cazul in care constata existenta
clauzelor abuzive</b> in contract, <b>obliga
profesionistul sa modifice toate contractele de adeziune in curs de executare,
precum si sa elimine clauzele abuzive din contractele preformulate,</b>
destinate a fi utilizae in cadrul activitatii profesionale. (2) In cazul prevazut la alin. (1), instanta
va aplica si <b>amenda contraventionala</b>
prevazuta la art. 16. (3) Daca instanta constata ca nu sunt clauze abuzive in
contraact, va anula procesul-verbal intocmit.(4) Hotararea este supusa numai
apelului. Art. 14 <b>Consumatorii
prejudiciati prin contracte incheiate cu incalcarea prevederilor prezentei legi
au dreptul de a se adresa organelor judecatoresti</b> in conformitate cu
prevederile Codului civil si ale Codului de procedura civila.<o:p></o:p></i></span></div>
</div>
<div id="ftn16">
<h3 style="text-align: justify;">
<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftnref16" name="_ftn16" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman","serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="color: #1f4d78; font-size: 12pt; line-height: 107%;">[16]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "Times New Roman","serif";"> Respectarea reglementărilor BNR;
Directivelor și Regulamentelor UE; </span><b><span style="color: windowtext; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților
în relația cu consumatorii și armonizarea reglementarilor cu legislația
europeana privind protecția consumatorilor; Codul Civil, Legea nr. 296/2004;
Legea nr. 148/2000; Legea nr. 158/2008; Legea nr. 312/2004, Legea nr. 289/2004
(art. 3 alin.1 lit. a din Legea nr. 289/2004 ar trebui analizat și atacat ca
neconstituțional creind o discriminare, de către Avocatul Poporului sau de cei
care sunt în procese cu băncile); Legea nr. 297/2004; art. 244 din Codul penal,
etc.<o:p></o:p></span></b></h3>
</div>
<div id="ftn17">
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<a href="file:///D:/Cugetarea%20europeana%20ian%202015/Articol%20Dabu%20_jaful_din_b%C4%83nci.docx#_ftnref17" name="_ftn17" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 12pt; line-height: 107%;">[17]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt;"> </span><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">12 XI. 2014.Cinci mari bănci din
Europa și Statele Unite au fost amendate cu o sumă totală de 3,4 miliarde de
dolari pentru manipularea pieţei valutare. </span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Băncile HSBC şi Royal Bank of Scotland din Marea
Britanie, Citigroup şi J.P. Morgan & Chase din SUA și UBS din Elveţia au
acceptat să plătească acestă sumă pentru a închide o investigație aflată în
desfășurare, informează Reuters. Cea mai mare amendă a fost primită de UBS,
care trebuie să plătească 661 milioane de dolari către autoritățile din SUA și
Marea Britanie. În puls banca a fost amendată și de autoritățile din Elveția cu
134 milioane de franci elvețieni.<b> </b>Mai mult: </span><u><span style="border: none; color: #003399; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"><span style="border: none;"><a href="http://www.libertatea.ro/detalii/articol/amenda-banci-manipularea-pietei-valutare-514364.html#ixzz3PIqkpo4R">http://www.l<span style="border: none;">ibertatea.ro/detalii/articol/amenda-banci-manipularea-pietei-valutare-514364.html#ixzz3PIqkpo4R</span></a></span></span></u><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"><o:p></o:p></span></b><br />
<u><span style="border: none; color: #003399; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"><br /></span></u>
<u><span style="border: none; color: #003399; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"><br /></span></u>
<div style="text-align: right;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;"> </span><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> Conf.
univ. dr. Dabu Valerică</span></b></div>
</div>
<div class="MsoFootnoteText">
<div style="text-align: right;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Av. Guşanu
Ana Maria</span></b></div>
</div>
</div>
</div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-70040440140700780642015-03-15T01:58:00.002-07:002015-03-15T01:58:56.107-07:00La steaua <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUIqGqIrQewubKDG-BimSst5XwCWCHQVBHwRkl1kti1QSD6-02meonIlK5QPSh-2iXH8DMGFo8kgYNyWXWr9N79ujoAprpZ-PQHWg5lb_cNmCqj7p_ivHLYwehuda9ptGLYe8uvxznD8g/s1600/la+steaua.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUIqGqIrQewubKDG-BimSst5XwCWCHQVBHwRkl1kti1QSD6-02meonIlK5QPSh-2iXH8DMGFo8kgYNyWXWr9N79ujoAprpZ-PQHWg5lb_cNmCqj7p_ivHLYwehuda9ptGLYe8uvxznD8g/s1600/la+steaua.jpg" height="320" width="192" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><br /><!--[endif]--></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;"><br /></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;">La steaua care-a
răsărit</span></div>
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><div style="text-align: center;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;">E-o cale-atât de lungă,</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;">Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă. </span><span lang="EN-US" style="background: black; border: 1pt none black; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 0pt; padding: 0cm;"> </span></div>
</span><span lang="EN-US"><div style="text-align: center;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><br /></span></div>
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;"><div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 12pt;">Poate de mult s-a stins în drum</span></div>
</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;"><div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 12pt;">În depărtări albastre,</span></div>
</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;"><div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 12pt;">Iar raza ei abia acum</span></div>
</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;"><div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 12pt;">Luci vederii noastre,</span></div>
</span>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;"><div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 12pt;">Icoana stelei ce-a murit</span></div>
</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;"><div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 12pt;">Încet pe cer se suie:</span></div>
</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;"><div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 12pt;">Era pe când nu s-a zărit,</span></div>
</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;"><div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 12pt;">Azi o vedem, şi nu e.</span><span style="font-size: 12pt;"> </span></div>
</span>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;"><div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 12pt;">Tot astfel când al nostru dor</span></div>
</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;"><div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 12pt;">Pieri în noapte-adâncă,</span></div>
</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;"><div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 12pt;">Lumina stinsului amor</span></div>
</span><div style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; text-align: center;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;">Ne urmăreşte încă.</span></div>
<div style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; text-align: center;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;"><br /></span></div>
<div style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; text-align: center;">
<div class="MsoNormal">
<i>Mihai
Eminescu-</i><i><span lang="EN-US" style="font-family: "Verdana","sans-serif"; font-size: 10.0pt;">1886, 1 decembrie</span></i><i><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></i></div>
</div>
</span>Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-46533769299296885572015-03-15T01:49:00.000-07:002015-03-15T01:49:25.543-07:00Contribuţia lui Spiru Haret la organizarea învăţământului hortiviticol<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103"> Până la începutul secolului al XX-lea în ţara noastră nu am avut un
învăţământ horticol propriu-zis. Cunoştinţele de horticultură s-au dobândit mai
întâi în şcolile agricole. „Horticultura, care formează ramura cea mai
însemnată a agriculturii în învăţământul agricol din ţara noastră, era
reprezentată numai printr-o catedră la şcoala de la Herăstrău şi puţine
noţiuni sumare predate la scoliile inferioare şi elementare de agricultură".
Organizarea pe baze moderne şi dezvoltarea învăţământului românesc, în general
şi a celui hortiviticol în special, a fost marcată de personalitatea lui Spiru
Haret.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Spiru Haret a fost ministrul şcoalelor timp de 9
ani, perioadă deosebit de benefică pentru învăţământul agricol şi horticol. El
a folosit toate mijloacele şi a găsit drumul cel mai bun spre a răspândi la
sate cât mai multe cunoştinţe de agricultură raţională. Prin Legea din 1901,
care-i poartă numele, s-au creat şcoli cu profil hortiviticol şi şcoli de </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">economie </span></span><span class="FontStyle103">casnică şi gospodărie
rurală pentru fete. Astfel, potrivit legii mai sus menţionate, după anul 1900
apar o serie de şcoli cu profil viticol cum au fost cele de la Odobeşti (1901),
Valea Călugărească (1907), şi Huşi (1908) ori cu profil horticol, la
Grozăveşti-Bucureşti (1909) şi Dragomireşti Vale (1910).<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 14.65pt;">
<span class="FontStyle103">Spiru Haret a înţeles că „pentru ridicarea satelor
noastre, nu este de ajuns numai pregătirea profesională a bărbaţilor şi că
trebuie completată şi cu pregătirea femeii de la ţară pentru ca aceasta să
devină o bună colaboratoare a soţului, o bună gospodină şi mamă".<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Nu a scăpat nici o ocazie „să dea fiinţă" unui
număr cât mai mare de şcoli practice de agricultură şi viticultură şi să
introducă acest învăţământ şi în şcolile primare, în cele normale, în
seminarii şi chiar în unele licee prin înfiinţarea de catedre de agronomie. În
cele mai vestite licee din ţară din Brăila, Buzău, Botoşani, Bucureşti,
Piteşti, Câmpina, Piatra Neamţ şi Turnu Severin au existat catedre de agronomie
în cursul superior cu 3 ore pe săptămână de cunoştinţe agricole. Încă în <st1:metricconverter productid="1908 a" w:st="on">1908 a</st1:metricconverter> introdus predarea
ştiinţelor </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">agricole </span></span><span class="FontStyle103">în şcolile normale şi apoi şi în seminarii. „Preoţii,
spunea el, nu-şi pot realiza misiunea lor decât cunoscând viaţa sătenilor,
ocupaţiile lor, pentru a putea interveni cu sfatul lor duhovnicesc". De
aici necesitatea ca la seminarii să se dea elevilor noţiuni şi din ştiinţele
agricole, printre care cele de horticultură şi de creşterea animalelor au avut
o </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">pondere </span></span><span class="FontStyle103">însemnată. Se considera că numai astfel preoţii puteau să le insufle
enoriaşilor „de la amvonul bisericii prin predicile de la sfârşitul slujbei de
duminică dorinţa de a-şi organiza gospodării model în care livada cu pomi şi
grădina cu legume să nu lipsească".<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103"> Şcolile de agricultură şi viticultură au fost înzestrate cu teren,
clădiri, inventar şi material </span><span class="FontStyle103"><span lang="EN-US">didactic </span></span><span class="FontStyle103">editat prin Casa Şcoalelor; a fost lărgită programa
de studii şi a fost mărit numărul personalului didactic. Spiru Haret a apelat
la proprietari şi arendaşi cărora le-a cerut şi a obţinut teren pentru fiecare
şcoală iar mai târziu a dotat toate şcolile </span><span class="FontStyle103"><span lang="DE">primare </span></span><span class="FontStyle103">cu teren de cultură prin
împroprietărire. A stăruit pe lângă ministrul de finanţe din acea vreme pentru
acordarea unei sume importante din excedentele bugetare în vederea înzestrării
învăţământului agricol. La schimbarea cabinetelor, printre recomandările pe care
le făcea funcţionarilor, preciza textual: „să aveţi grijă de înzestrarea
şcolilor de agricultură".<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Ca urmare a acestor măsuri, numărul şcolilor
agricole a crescut de la 3 şcoli inferioare (Strehareţ, Roman şi Armăşeşti) şi
o şcoală medie de agricultură (Herăstrău-Bucureşti) câte existau în anul 1893,
până la 31 (1 şcoală medie, 8 şcoli inferioare, 15 şcoli elementare şi 7 de
economie casnică) în anul 1912.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103"> La stăruinţa lui Spiru Haret unii proprietari au donat terenuri şi s-au
înfiinţat noi şcoli. Astfel, au luat fiinţă şcolile de agricultură din Gemeni
(o donaţie a contelui Talevici), Poiana (o donaţie a lui Marineu) şi şcolile
din Sopot şi Drăghiceni (donaţii a lui Sava Şomănescu).<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 14.65pt;">
<span class="FontStyle103">Tot lui Spiru Haret i se datorează înfiinţarea, în
anul <st1:metricconverter productid="1902, a" w:st="on">1902, a</st1:metricconverter>
învăţământului ambulant. Învăţătorii agricoli ambulanţi itineranţi ţineau
cursuri practice în duminici şi zile de sărbătoare, cu teme din diferite sectoare
ale agriculturii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 14.65pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 13.2pt;">
<span class="FontStyle103">La Congresul agronomic din 1906 s-a pus din nou
problema învăţământului agricol ambulant </span><span class="FontStyle103"><span lang="EN-US">itinerant, </span></span><span class="FontStyle103">astfel încât în anul 1911
au fost numiţi 11 învăţători din această </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">categorie </span></span><span class="FontStyle103">cu misiunea de a răspândi
în mijlocul sătenilor cunoştinţe de agricultură şi horticultură. În anul 1912,
pe lângă cei 5 învăţători ambulanţi pentru agricultură, se menţionează 3 pentru
pomicultură, unul pentru sericicultură şi 2 pentru creşterea animalelor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 13.2pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Prin Legea din 14 martie <st1:metricconverter productid="1908 a" w:st="on">1908 a</st1:metricconverter> fost organizat corpul
„revizorilor agricoli" ca organ de îndrumare pentru cultivarea grădinilor
şcolare. Revizorii agricoli recrutaţi dintre absolvenţii şcolilor superioare de
agricultură se ocupau fiecare de câte 6 şcoli primare şi 6 săteni de fiecare
judeţ. Ca urmare „s-a extins mult cultivarea legumelor aflată până atunci
exclusiv în mâna cultivatorilor </span><span class="FontStyle103"><span lang="IT">bulgari, </span></span><span class="FontStyle103">a pomilor roditori şi a unor plante şi soiuri prea
puţin cunoscute de săteni".<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103">Prin circulara din 12 aprilie 1901, adresată
învăţătorilor şi revizorilor privind necesitatea înfiinţării şi organizării de
grădini şcolare, el preciza: „Nu este de ajuns ca elevul să ştie numai a scri,
citi şi socoti, a avea cunoştinţe de istorie şi geografie, căci atât nu-i
îndestulător; lui îi sunt necesare şi cunoştinţe practice. ...ca şcolarii să
poată aranja o mică grădină cu verdeţuri, legume şi pomi fructiferi şi numai
atunci putem spune că absolventul şcolii rurale se află înzestrat cu cunoştinţe
complete pe care i le poate da şcoala".<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 13.7pt;">
<span class="FontStyle103">În anul 1902, la iniţiativa lui Spiru Haret, a fost
sărbătorită pentru prima dată ziua „Sădirii pomilor" care s-a transmis
până în zilele noastre. Pe timpul lui se sădeau pomi aproape în fiecare
şcoală. Ministrul, prin circulare trimise şcolilor, </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">argumenta </span></span><span class="FontStyle103">importanţa sădirii pomilor
şi anume: „Prin această acţiune se contribuie la îmbunătăţirea stării economice
a individului şi deci a întregii ţării. La şcoala înconjurată de arbori elevii
respiră un aer sănătos. Se stimulează spiritul de observaţie a elevilor. Se
dezvoltă în şcolari sentimentul de iubire pentru plante. Se întăreşte iubirea
de sat şi de ţară. Fiecare doreşte să se întoarcă în locurile unde a copilărit
şi caută să vadă cum au crescut pomii pe care i-a plantat şi astfel se strâng
legăturile între şcoală şi familie".<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 13.7pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103">Ziua „Sădirii pomilor" se organiza în fiecare
an joia, înaintea Floriilor. În ziua respectivă, elevii din ultimele clase, în
grupe de câte 8, „care cu unelte, care cu pomi de plantat, încolonaţi şi
cântând plecau de la şcoală spre locul de plantare a pomilor, loc care
aparţinea şcolii sau bisericii". Înainte de începerea lucrului
învăţătorii le dădeau explicaţiile necesare privind tehnica de plantare, le
stabileau distanţele de plantare şi dimensiunile gropilor. După plantare pomii
erau daţi spre îngrijire unor grupe de elevi din clasele inferioare (M.O.nr.249
din 13 februarie 1902).<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; text-align: justify; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; margin-top: 0.5pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103"> După anul 1990 se fac eforturi pentru alinierea
învăţământului românesc la cel european şi se caută cele mai potrivite
structuri şi direcţii de aprofundare care să ducă, în final, la creşterea
calităţii lui. Din păcate, în activitatea febrilă de aliniere a învăţământului
românesc la structurile europene, adesea se uită de tradiţie şi de ce s-a
câştigat în decursul timpului în activitatea de educaţie a tineretului în
şcolile din ţara noastră.</span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; margin-top: 0.5pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; margin-top: 0.5pt; text-align: justify; text-indent: 14.65pt;">
<!--[if gte vml 1]><v:shapetype
id="_x0000_t202" coordsize="21600,21600" o:spt="202" path="m,l,21600r21600,l21600,xe">
<v:stroke joinstyle="miter"/>
<v:path gradientshapeok="t" o:connecttype="rect"/>
</v:shapetype><v:shape id="_x0000_s1026" type="#_x0000_t202" style='position:absolute;
left:0;text-align:left;margin-left:171pt;margin-top:18pt;width:2in;height:27pt;
text-indent:0;z-index:251656704' filled="f" strokeweight="1pt"/><![endif]--><!--[if !vml]--><!--[endif]--><span class="FontStyle103">„Să
luăm din învăţământul </span><span class="FontStyle103"><span lang="EN-US">european </span></span><span class="FontStyle103">ceea ce este bun, dar să le adaptăm la specificul condiţiilor de la
noi".<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; margin-top: .5pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.65pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; margin-top: 0.5pt; text-align: right; text-indent: 14.65pt;">
<span class="FontStyle103"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: right;">
<b>Prof dr Nicolae Pomohaci</b><o:p></o:p></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-24863379280388949862015-02-05T10:59:00.000-08:002015-02-05T11:02:34.650-08:00Spiru Haret şi armata de apostoli ai şcolii<div class="Style58" style="line-height: 21.6pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; margin-left: 47.3pt; margin-right: 0cm; margin-top: 3.85pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan;">
<br /></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; margin-top: 4.55pt; text-align: justify; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">În afară de activitatea
didactică, „Omul şcolii", cum a fost supranumit Spiru Haret a desfăşurat o
bogată activitate în interesul învăţământului românesc unde a ocupat următoarele
funcţii: inspector general al învăţământului, membru în consiliul permanent al
instrucţiunii, secretar general al Ministerului Instrucţiunii Publice şi în
trei rânduri ministru al acestui departament.</span></span><br />
<span class="FontStyle103"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><br /></span></span>
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><span class="FontStyle103">Raportul său din 1884 asupra învăţământului
cuprinde informaţii despre starea învăţământului din acea vreme din care
cităm: </span><span class="FontStyle104">„Este admis, şi </span><span class="FontStyle104"><span lang="IT">e </span></span><span class="FontStyle104">un adevăr,
că ţara noastră a realizat în </span><span class="FontStyle104"><span lang="FR">60
</span></span><span class="FontStyle104">de ani progrese de neînchipuit. Izolată până
deunăzi prin situaţiunea sa geografică, şi mai mult încă prin forţa împrejurărilor,
ea </span><span class="FontStyle104"><span lang="FR">s'a </span></span><span class="FontStyle104">găsit deodată într'o situaţiune de inferioritate
necompatibilă cu vigoarea şi cu inteligenţa poporului său, atunci când a
încetat izolarea sa de mai înainte. Energia şi succesul cu care ea luptă de
atunci pentru a recâştiga timpul pierdut îi vor da, fără îndoială, locul ce
merită în lume.</span></span><br />
<span style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif; line-height: 12pt; text-indent: 13.9pt;"> Dar trebue să lucrăm prin toate mijloacele pentru ca momentul
acela să sosească cât mai curând.</span><br />
<span style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif; line-height: 12pt; text-indent: 13.9pt;"><br /></span>
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><span class="FontStyle104"><o:p></o:p></span></span><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><span class="FontStyle104">Păturile de jos ale poporului sunt acelea cari au cu
deosebire trebuinţă de solicitudinea noastră. Ele sunt acelea care au
beneficiat mai puţin de lucrarea de </span><span class="FontStyle104"><span lang="DE">transformare
</span></span><span class="FontStyle104">din ultimele deceni, şi aceasta este natural,
deoarece mişcarea, venită de sus în jos, are trebuinţă de timp mai lung până să
se comunice masei. Pentru a lucra asupra masei nu sunt deajuns numai mijloacele
administrative, nici, în genere, acele restrânse între limitele unui formalism
riguros. Trebue ca toţi care au o putinţă cât de mică de a contribui la
ridicarea nivelului poporului să-şi dea
concursul muncii sale, fără tocmeală şi fără ezitare.</span><span class="FontStyle105"> </span><span class="FontStyle104">Corpul
didactic, prin numărul cel mare al membrilor săi, prin cultura lor, prin faptul
că sunt răspândiţi pe toată suprafaţa ţării şi până în colţurile cele mai
îndepărtate, este chemat în prima linie la această mare operă. Ceea ce lucrează
el în şcoală este, fără îndoială, meritoriu; dar atâta nu ajunge.</span></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><span class="FontStyle104"><br /><o:p></o:p></span></span><span class="FontStyle104"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"> Dacă învăţătorul ar considera rolul său ca terminat,
îndată ce a dat strict cantitatea şi felul de muncă pentru care este plătit, el
ar fi un bun funcţionar, dar nu ar merita numele de apostol cu care se
glorifica şi nu ar fi un bun patriot. Învăţătorul trebue să înveţe şi să facă
mai buni, nu numai pe copii, dar pe toţi cei care au trebuinţă să fie instruiţi
şi luminaţi. Conduşi de aceste vederi şi convinşi că aducem ţării un serviciu
de primă ordine, noi ne-am silit să utilizăm activitatea corpului didactic şi
înafară de şcoală, punând-o în serviciul luminării poporului şi al deşteptării
lui la o vieaţă intelectuală, morală şi economică mai bună.</span></span><br />
<span class="FontStyle104"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><br /></span></span><span class="FontStyle104"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"> La prima vedere, întreprinderea se părea foarte grea.
Se părea puţin probabil ca corpul didactic să-şi impună de bună voie un adaus
de muncă şi răspundere.</span></span><br />
<span class="FontStyle104"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><br /></span></span><span class="FontStyle104"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">Modul plin de vrednicie cum el a răspuns la aşteptarea
noastră ne dispensează de a mai dovedi cât de netemeinice erau temerile
acelea".</span></span><br />
<span class="FontStyle104"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><br /></span></span><span class="FontStyle103"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"> În cei zece ani cât a fost ministru al
învăţământului, în perioada 1897-<st1:metricconverter productid="1910, a" w:st="on">1910, a</st1:metricconverter> creat o şcoală, o epocă haretiană - şi
post haretiană – după cum o numeşte G. Ţepelea.</span></span><br />
<span class="FontStyle103"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><br /></span></span><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><span class="FontStyle103"> S. Haret a înţeles mai bine decât nimeni altul că
învăţământul românesc trebuie să constituie o </span><span class="FontStyle105">prioritate naţională </span><span class="FontStyle103">şi că, fără un ţăran
luminat, România nu poate aspira la dezvoltare economică.</span></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><span class="FontStyle103"><br /><o:p></o:p></span></span><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><span class="FontStyle103"> Pentru a lumina locuitorii satelor el a dat o
importanţă deosebită </span><span class="FontStyle105">armatei
lui de cazaci </span><span class="FontStyle103">(aşa numiţi „cazacii lui Haret") în lupta sa contra „mizeriei şi
întunericului de la sate". În acest sens spunea: „Am vrut să fac din
învăţători o forţă naţională, pe care s-o îndrept contra mizeriei şi întunericului
de la sate." Prin întreaga sa activitate a înţeles să transforme şcoala
într-un focar de iradiere, cerându-le învăţătorilor să creeze bănci populare,
obşti ţărăneşti, cooperative, să nu se rezume numai la activitatea de la catedră,
instituindu-se în adevăraţi </span><span class="FontStyle105">„Apostoli
ai satelor" </span><span class="FontStyle103">(după G. Ţepelea).</span></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><span class="FontStyle103"><br /><o:p></o:p></span></span><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><span class="FontStyle103"> Prin eforturile sale a lăsat o operă ştiinţifică
deosebită, a creat acea armată de </span><span class="FontStyle105">„Apostoli"
</span><span class="FontStyle103">ai
şcolii care au contribuit la o înflorire fără precedent a patriei sale.</span></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><span class="FontStyle103"><br /><o:p></o:p></span></span><span class="FontStyle103"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">Mulţumim,
domnule Spiru Haret.</span></span><br />
<div style="text-align: right;">
<span style="line-height: 12pt; text-align: left; text-indent: 0cm;">Prof.dr.Florin-Cristian GHEORGHE</span></div>
</div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-9687276711565819762015-02-05T10:53:00.000-08:002015-02-05T10:53:01.740-08:00Spiru Haret -un Eminescu al învăţământului românesc<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgZCiHi6tcfSvmo21GmtQ4bFidDgS6MFzV-Ypr8TL1P5p-8TJ9Q6NqxsGCFnNHXZ_0GktJ-yuWbmoVZ6UzZqzqfpiuRy98Sp6Vw0b3LW77f_-ZvqViL0Tfr8uIBv6en19tZJq-W4hrKsw/s1600/Spiru.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgZCiHi6tcfSvmo21GmtQ4bFidDgS6MFzV-Ypr8TL1P5p-8TJ9Q6NqxsGCFnNHXZ_0GktJ-yuWbmoVZ6UzZqzqfpiuRy98Sp6Vw0b3LW77f_-ZvqViL0Tfr8uIBv6en19tZJq-W4hrKsw/s1600/Spiru.jpg" height="320" width="241" /></a></div>
<div class="Style20" style="text-align: justify;">
<span class="FontStyle95"><span style="font-size: 18.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-language: RO;">Spiru Haret -un Eminescu </span></span><span class="FontStyle96"><span style="font-size: 18.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-language: RO; mso-text-raise: 1.0pt; position: relative; top: -1.0pt;">al
învăţământului românesc</span></span><span class="FontStyle72"><span style="font-size: 18.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-language: RO;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style9" style="margin-top: 7.2pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle72"><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-language: RO;">"Veţi
şti, domnul meu, că acuzaţiile de instigare, chiar repetate de dumneavoastră,
nici nu mă tulbură, nici nu mă înspăimântă. Vă declar că am instigat şi înainte
de 1907 şi după 1907, că instig şi astăzi cât pot şi că voi instiga cât voi mai
avea zile. Am instigat şi voi instiga pentru scoaterea ţăranilor din întuneric,
neştiinţă şi sărăcie. Instig pentru ca masa celor dezmoşteniţi de soartă, de
vitregia timpurilor şi de o oligarhie fără suflet să se ridice şi ea în rândul
oamenilor." </span></span><span class="FontStyle103">(Răspuns dat în şedinţa Camereri Deputaţilor din 1911, adresat primului
ministru conservator Petre Carp.)<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style9" style="margin-top: 8.4pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle72"><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-language: RO;">Scurtă
prezentare <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style7" style="margin-top: 5.3pt; mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103">S-a născut la 15 februarie 1851 în Iaşi. A început să înveţe carte în casă,
poate cu mama sa, apoi la şcoala primară din Dorohoi de unde se mută la şcoala
primară din Sărărie (Iaşi). Aici are institutor pe Toma Săvescu, care va
publica informaţii preţioase despre Spiru Haret şcolar. Acest institutor a avut
o influenţă puternică asupra lui Spiru Haret, care, ajuns ministru, a venit la
serbarea lui Toma Săvescu, în data de 6 decembrie 1898, unde a rostit un
discurs elogios.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style7" style="margin-top: 5.3pt; mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style7" style="mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-align: justify; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103">În 1862 se mută la Bucureşti unde termină clasa a IV-a primară la şcoala
"văpselei de Verde" şi devine bursier pe bază de concurs la liceul
Sf. Sava în septembrie ale aceluiaşi an.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style7" style="mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-align: justify; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style7" style="mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-align: justify; text-indent: 14.4pt;">
<span class="FontStyle103">Viaţa de liceu o găsim ilustrată în articolul intitulat "Amintiri din
viaţa de şcoală", din care cităm: "Perioada aceea de muncă încordată,
când fiecare pas înainte era o adevărată cucerire pe care o datoram mai ales </span><span class="FontStyle104">stăruinţei noastre, </span><span class="FontStyle103">a fost poate aceea care a
avut cea mai mare influenţă pentru mulţi dintre noi şi care ne-a dat oţelirea
care ne-ar fi lipsit, dacă împrejurările ar fi fost mai uşoare pentru noi".<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style7" style="mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-align: justify; text-indent: 14.4pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style7" style="mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-align: justify; text-indent: 14.4pt;">
<span class="FontStyle103">Termină liceul în </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">1869, </span></span><span class="FontStyle103">an în care se înscrie la Facultatea de
Fizică-Matematică a Universităţii Bucureşti.</span><span class="FontStyle104"> </span><span class="FontStyle103">Din anii de liceu ai lui
Spiru Haret au rămas două cărţi redactate </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">- </span></span><span class="FontStyle103">o algebră şi o
trigonometrie. Lucrarea intitulată "Curs de trigonometrie" de Spiru
C. Haret apare la Typographia Curţii în </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">1873 </span></span><span class="FontStyle103">fiind "Dedicată Domnului Demetriu Botez ca
semn de Profundă Stimă şi Recunostinţă" (toate exemplarele din prima
ediţiune vor trebui să poarte două semnături). Lucrarea a servit ca manual de
liceu până în </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">1928 - </span></span><span class="FontStyle103">ediţia a Il-a a apărut în </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">1894. </span></span><span class="FontStyle103">(Un exemplar din prima
ediţie se găseşte la autorul acestor rânduri.)<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style7" style="mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-align: justify; text-indent: 14.4pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">La terminarea facultăţii, Titu Maiorescu fiind
ministru Instrucţiunii Publice, i-a acordat o bursă pe bază de concurs pentru a
studia matematicile la Paris. Aici S. Haret şi-a trecut din nou licenţa în
matematici, în august </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">1875 </span></span><span class="FontStyle103">şi licenţa în fizică, în iulie 1876.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-indent: 13.7pt;">
<span class="FontStyle103">În </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">18-30 </span></span><span class="FontStyle103">ianuarie </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">1878 </span></span><span class="FontStyle103">susţine teza de doctorat intitulată </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">"Sur l'ivariabilité
des grands axes des orbites planétaires". Teza a fost </span></span><span class="FontStyle103">susţinută </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">în </span></span><span class="FontStyle103">faţa </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">unei comisii </span></span><span class="FontStyle103">formată </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">din </span></span><span class="FontStyle103">cunoscuţii </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">matematicieni: Puiseux </span></span><span class="FontStyle103">(preşedinte) şi </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">Briat </span></span><span class="FontStyle103">şi </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">Baillard (membrii). S.
Haret este astfel primul român </span></span><span class="FontStyle103"><span lang="EN-US">doctor </span></span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">în </span></span><span class="FontStyle103">ştiinţe </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">matematice.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-indent: 13.7pt;">
<span class="FontStyle103"><span lang="FR"><br /></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103">Teza </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">este </span></span><span class="FontStyle103">publicată în Memoriile Observatorului din Paris şi
citată în articole şi cărţi de celebrul matematician </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">Poincaré.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103"><span lang="FR"><br /></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103">Întors în ţară, Haret este numit profesor la
catedra de mecanică a Facultăţii de Matematică în octombrie 1878 (mai întâi cu
titlu provizoriu şi apoi titular).<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-indent: 13.7pt;">
<span class="FontStyle103">În calitate de profesor a predat cursuri la
matematică la Şcoala de poduri şi şosele şi la Şcoala de ofiţeri de artilerie
şi geniu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-indent: 13.7pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">La 3 Iulie 1879 este ales membru corespondent al
Academiei Române, iar la 31 Martie 1892 devine membru titular.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<br />
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt;">
<span class="FontStyle103">Aniversarea vârstei de 60 de ani este marcată de
apariţia unui volum omagial cuprinzând 1228 pagini, intitulat "Lui Spiru
Haret. Ale tale dintru ale tale" (tipărit în 1911). Titlul "Ale tale
dintru ale tale" a fost dat </span><span class="FontStyle103"><span lang="IT">de Toma </span></span><span class="FontStyle103">Săvescu. Moare la 17 decembrie 1912.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; tab-stops: 78.0pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-20351518172949491632015-02-01T02:53:00.001-08:002015-02-01T02:53:52.733-08:00Lana Del Rey - I Can Fly (Official Audio)<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="270" src="https://www.youtube.com/embed/_RqPl5i1Mk4" width="480"></iframe>Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-42547836633812507302015-01-31T23:24:00.005-08:002015-01-31T23:26:25.734-08:00ADEVĂRUL DESPRE SĂNĂTATEA LUI EMINESCU<div class="Style41" style="text-align: left; text-indent: 72pt;">
<br /></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><span class="FontStyle103">Cei care l-au denigrat pe Eminescu atât în timpul
vieţii cât şi după moartea sa au denigrat însuşi poporul român.</span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Orice întregire de informaţii despre Mihai Eminescu
contribuie la integrarea biografiei celui mai mare dintre poeţii naţiunii
române (Acad. Prof. Dr. Augustin Z. N. Pop).<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103">Aşadar astăzi, deşi atât de târziu, se impune o
analiză ştiinţifică a terapiei aplicate poetului, la nivelul de atunci al
ştiinţelor medicale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103">Deoarece adevărul despre sănătatea lui Eminescu a
fost ascuns, la acea vreme, de către Titu Maiorescu, în editorialul revistei
Cugetarea Europeană nr.2 (26) 2013 - publicaţie editată de ASOCIAŢIA EUROPEANĂ
A CADRELOR DIDACICE - SECŢIUNEA NAŢIONALĂ ROMÂNĂ a apărut titlul „Eminescu a
apărat prin scris poporul român, apărându-i virtuţile. Noi cum îl apărăm pe
Eminescu?" semnat de Acad Prof. univ. Dr. Nicolae Constantinescu în
comuniune de idei cu compatriotul său, Prof. univ. Dr. Florin Cristian Gheorghe
- personalitate de prestigiu din domeniul matematicilor moderne.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103">Într-adevăr, Eminescu trebuie salvat ca om, ca
jurnalist, ca politician dar şi ca un înflăcărat patriot care merită cu
prisosinţă să fie eliberat de etichete compromiţătoare. Plecând de la ideea că
poetul trebuie apărat ca pe cel mai de preţ „bun naţional'' sau ca pe un „român
absolut" (Petre Ţuţea n. a.), doctorul Nicolae Constantinescu se întreabă:
„Era într-adevăr Eminescu atât de bolnav? ...De când şi cum se manifestase
boala?".<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Pe baza studierii arhivelor vremii, autorul
articolului ne explică cum Eminescu, spirit radical şi incomod, în ziarul
conservator „Timpul", redactat de Titu Maiorescu, atacă politicile de
sacrificare a românilor, aflaţi sub Imperiul Austro-Ungar, cărora li se
îngrădea accesul la şcoală şi biserică în limba română. Ca urmare a
dezvăluirii acestui act politic, Maiorescu iniţiază un plan abject de
înlăturare a lui Eminescu din viaţa politică. Astfel, conservatorii trimit la
Viena pe fruntaşul lor Petre Carp, ca reprezentant al României; acesta îi cere
clar lui Maiorescu: „şi mai potoliţi-l pe Eminescu". Urmarea acestui
îndemn a fost destituirea lui Eminescu de la ziarul „Timpul", în timp ce
noului </span><span class="FontStyle103"><span lang="EN-US">redactor </span></span><span class="FontStyle103">şef i se cere să-l atace. În data de 28 iunie 1883 Eminescu a fost internat
forţat (cu poliţia) la „Sanatoriul Şuţu" iar costurile de spitalizare au
fost plătite de chiar Titu Maiorescu.; acesta i-a ridicat manuscrisele şi documentele,
chipurile, pentru a i le proteja, depunându-le la Academie după câţiva ani. Lui
Eminescu nu i s-a mai permis sa-şi vadă corespondenţa, notele sau însemnările<span style="letter-spacing: 2.5pt;">.</span> Titu Maiorescu îl prezintă cu insistenţă
pe latura poetico-romantică îndepărtând, cu brutalitate, activitatea
publicistică, politică şi patriotică, mai ales după citirea publică la
„Junimea" a poeziei „Doina".<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103">Lansarea zvonului „nebuniei" poetului a fost,
aşadar, un act premeditat sub pretextul aşa ziselor „interese de stat";
„nebunia", considerată la început inexplicabilă, a fost legată de o boală
venerică mergându-se până la ipoteze perverse de <u>lues ereditar</u> cu
implicaţii de imoralitate în familia lui Eminescu. Spitalizat cu diagnosticul
de sifilis, lui Eminescu i s-au prescris tratamente cu mercur (singurele
cunoscute la acea vreme) iar dozele administrate au fost nepermis de mari<span style="letter-spacing: 2.5pt;">.</span> După externarea temporară din spital este
arestat de opt ori cu scop de intimidare.
După ce la data de 13 ianuarie îl atacă pe Petre Carp în „România
Liberă", Eminescu este arestat din nou şi internat în luna martie a
aceluiaşi an, după care, de data aceasta, nu mai iese viu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Concluzia oficială a morţii, formulată în urma
autopsiei, coroborată cu declaraţiile medicilor care l-au tratat, a fost de
sifilis nervos cu paralizie generală (P.G.P.).<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Lipsa de veridicitate a acestor concluzii se poate </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">constata </span></span><span class="FontStyle103">din examinările efectuate
în Austria la Clinica din Ober Dobling de către medicul Obersteiner (în 1984)
precum şi la Clinica din Leidersdorf de către medicul Nothnagel (în 1987). Ambii
medici au pus diagnosticul de <u>Boală psihică nesifilitică</u>. Medicul
neuropsihiatru român Ovidiu Vuia a arătat că între prima criză din 1883 şi
ultima, din martie 1989, Eminescu a prezentat elementele clinice ale unei psihoze
maniaco-depresive, peste care s-au suprapus semnele unei intoxicaţii cronice cu
mercur (hidrargirism) care cuprindea polinevrite, tulburări psihice şi miocardite
generatoare de sincope cardiace. De altfel, la autopsie, inima, ficatul şi
rinichii arătau clar existenţa unor leziuni toxice, în timp ce, creierul nu
prezenta atrofia caracteristică paraliziei generale progresive specifică sifilisului
terţiar. Aceasta explică de ce la Eminescu, tulburările psihice erau de ordin
afectiv, fără tulburări de memorie sau de scris.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Cu probitatea sa ştiinţifică, atestată la nivel
mondial, Acad. Prof. Dr. Nicolae Constantinescu demonstrează că Mihai Eminescu
a avut diagnosticul de „psihoză maniaco-depresivă" asociată cu
„hidrargirism cronic" ca urmare a unui tratament inoportun cu mercur
administrat intenţionat în doze exagerat de mari chiar şi în cazul unui sifilis
presupus.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style41" style="text-align: center; text-indent: 72pt;">
</div>
<div style="line-height: 12pt; margin-top: 0.25pt; text-align: right;">
<span class="FontStyle105"><b><span style="font-size: large;"> Prof. Ioan
VIŞAN</span></b></span></div>
<div style="line-height: 12pt; margin-top: 0.25pt; text-align: right;">
<span class="FontStyle105"><b><span style="font-size: large;"><br /></span></b></span></div>
<div style="line-height: 12pt; margin-top: 0.25pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle105"><b><span style="font-size: large;"><br /></span></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
De treci codrii de aramă
de departe vezi albind<o:p></o:p></div>
<div style="line-height: 12pt; margin-top: 0.25pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle105">
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
Ş-auzi mândra glăsuire a
pădurii de argint<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhyMeM7vyiN0Eg_TXrvNfkxjQLlwJZ66tCHEFA7BIDbaoBAdvcS1n7FHaXvWqRzRdCpocsrFbP5Qa9xGmc6LaB5dJXWv-LCPh0wbMrQZGlA1qtc2bnQW8tWUZ2kJDsES3lX1XiCxOxhPdw/s1600/codrii.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhyMeM7vyiN0Eg_TXrvNfkxjQLlwJZ66tCHEFA7BIDbaoBAdvcS1n7FHaXvWqRzRdCpocsrFbP5Qa9xGmc6LaB5dJXWv-LCPh0wbMrQZGlA1qtc2bnQW8tWUZ2kJDsES3lX1XiCxOxhPdw/s1600/codrii.jpg" height="212" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">Foto Gabriela Silvia Gheorghe</span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-85937702724428067052015-01-31T14:07:00.005-08:002015-01-31T14:08:23.629-08:00EXTRASE <div class="Style62">
<span class="FontStyle82"><b><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 18.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Verdana; mso-fareast-language: RO;">EXTRASE DIN
ARTICOLELE LUI MIHAI EMINESCU PUBLICATE ÎN ZIARUL </span></b></span><span class="FontStyle101"><span style="color: red; font-size: 18pt; letter-spacing: 2pt;"><b>TIMPUL</b><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.25pt; margin-top: 9.6pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;">
<span class="FontStyle103"> Constatăm că nu mai există
o altă deosebire între oameni decât cea pe care o stabileşte banul. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 10 iulie 1881).<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.25pt; margin-top: 9.6pt; text-align: center; text-indent: 0cm;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.25pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Mita e-n stare să pătrundă orişiunde în ţara
aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele
şi averea unei generaţii. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 18
aprilie 1879)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style61" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.15pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103">Oamenii care au comis crime grave rămân somităţi, se plimbă pe străzi,
ocupă funcţii înalte, în loc de a-şi petrece viaţa la puşcărie. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 3 mai 1879)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style61" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Ne mulţumim dacă actele guvernanţilor de azi nu
sunt de-a dreptul de înaltă trădare, abstracţie făcând de toate celelalte
defecte ale lor, precum mărginirea intelectuală, slăbiciunea de caracter,
lipsa unui adevărat şi autentic sentiment patriotic. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 8 august 1880)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style61" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103">Suntem datori să spunem că partidele la noi nu sunt partide de principii,
ci de interese personale, care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul
alegerilor, fac tocmai contrariul de ceea ce au promis mandanţilor lor şi trec,
totuşi, drept reprezentanţi ai voinţei legale şi sincere a ţării. </span><span class="FontStyle104">(Opere voi IX, pag 465)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style61" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.65pt;">
<span class="FontStyle103">La aceste partide organizarea nu înseamnă decât
disciplină oarbă, supusă interesului bănesc şi nu comunităţii de idei. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 27 aprilie 1879)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style61" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Trăind din politică şi prin politică, şi neavând
nici un alt soi de resurse materiale sau de putinţă de a-şi câştiga existenţa,
politicianul de azi este capabil de a falsifica totul: şi liste electorale, şi
alegeri, şi forme parlamentare şi idei economice, şi ştiinţă, şi literatură.
Această fiinţă proteiformă poate îmbrăca toate formele posibile: ministru,
financiar, întreprinzător de lucrări publice, deputat, administrator, membru la
primărie, totul în fine. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 17
ianuarie 1880)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style61" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103">Aceşti oameni nu urcă scările ierarhiei prin muncă şi merit, ci prin abuzul
culpabil al puterii politice, câştigate prin frustrarea statului cu sume
însemnate. Ei alterează mersul natural al societăţii, se substituie prin
vicleşug şi apucături meritului adevărat al muncii adevărate, sunt o reeditare,
în formă politică, a hoţilor de codru, instituind codri guvernamentali şi
parlamentari. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 17 august 1882)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style61" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Faţă c-o asemenea privelişte, în care virtutea se
consideră de unii ca o nerozie, ...în care inteligenţa şi ştiinţa, privite ca
lucruri de prisos, sunt expuse invidiei nulităţilor şi batjocurii caracterelor
uşoare, în care cuminţie se numeşte arta de a parveni sau de-a trăi din
munca.altora, spiritul cel mai onest ajunge la momentul fatal de cumpănă, în
care înclină a crede că, în asemenea vreme şi-n aşa generaţie, însuşirile rele
ale oamenilor sunt titluri de recomandaţie. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 21 decembrie 1880)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style61" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103">Acuma trădătorul se numeşte geniu, plagiatorul - erou, pungaşul - mare
financiar, panglicarul - om politic, cămătarul - negustor, speculantul de idei
- om de principii. Judecata poporului nostru s-a falsificat din ce în ce şi, la
formarea sferelor sale ideale, el a pierdut punctul de plecare sănătos (Timpul
26 mai 1883), că fiecărui drept îi corespunde o datorie </span><span class="FontStyle104">(Timpul 20 martie 1880) </span><span class="FontStyle103">că secretul vieţii lungi a
unui stat este păstrarea ierarhiei meritului </span><span class="FontStyle104">(Timpul 17 august 1882).</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style14" style="line-height: 12pt; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="Style14" style="line-height: 12pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103">Acela ce cutează a se revolta faţă de această stare
de lucruri... este denunţat opiniei publice de către negustorii de principii,
ca barbar, ca antinaţional, ca reacţionar. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 23 iunie 1879)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style14" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style52" style="text-align: justify;">
<span class="FontStyle103">Răul esenţial care ameninţă poporul nostru este
demagogia (Timpul 16 mai 1882). </span><span class="FontStyle104">Demagogie:
înşelarea opiniei publice prin promisiuni mincinoase, practicate de cineva
pentru a-şi crea popularitate. (DEX)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style14" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Demagogii sunt aproape toţi viţioşi, netrebnici,
laşi la caracter şi nerozi la minte, lipsiţi cu totul de un complex de idei
morale, care să constituie normativul unei vieţi oneste şi serioase. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 7 octombrie 1878)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style14" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.65pt;">
<span class="FontStyle103">Demagogia la noi însemnează ura înrădăcinată a
veneticului fără tradiţii, fară patrie, fără trecut, în contra celor ce au o
tradiţie hotărâtă, un trecut hotărât. </span><span class="FontStyle104">(Timpul</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style56" style="margin-top: 1.2pt; text-align: left;">
<span class="FontStyle104">30 iulie 1881)<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style14" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.65pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Aţi comis păcatul de neiertat de care istoria vă va
cere compt sever: acela de a fi zdruncinat cu desăvârşire sentimentul
onestităţii între oameni. Răspunderea vă este teribilă, căci o naţiune coruptă
este o naţiune pierdută. Lumea v-a văzut cu mirare transformându-vă de azi pe
mâine în </span><span class="FontStyle103"><span lang="IT">milionari, </span></span><span class="FontStyle103">fără să poată a-şi explica secretul acestei extraordinare schimbări. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 14 februarie 1882)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style14" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">A fi bun român nu e un merit, nu e o calitate ori
un monopol special, ci o datorie pentru orice cetăţean al acestui stat. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 1 aprilie 1881)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style14" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Mizeria materială şi morală a populaţiei,
destrăbălarea administraţiei, risipa banului public, corupţia electorală, cumulul
de funcţii, toate acestea nu au a face, la drept vorbind cu cutare sau cutare
principiu de guvernământ. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 18
decembrie</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style56" style="margin-top: 1.2pt; text-align: left;">
<span class="FontStyle104">1887)<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style14" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.65pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103">Nimic nu demoralizează mai mult pe un popor decât erijarea nulităţii şi a
lipsei de cultură în titluri de merit. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 8
aprilie</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style56" style="margin-top: 1.2pt; text-align: left;">
<span class="FontStyle104">1882)<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style14" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.65pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Trebuie odată ca poporul românesc să-nţeleagă cum
că, totdeauna, omul ce are ceva, omul care are ce pierde, fie nume istoric, fie
avere muncită, fie razimul moral al unei mari inteligenţe sau al unei mari culturi,
numai acela cumpăneşte drept, când face legi, judecă cu nepărtinire şi nu are
interes de a sta neapărat la putere, numai şi numai pentru a se hrăni din
buget. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 30 septembrie 1878)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style14" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103">În ţara noastră e de ajuns dacă se asigură înaintarea meritului şi a
muncii; e destul atâta. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 6
mai 1881)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style55" style="line-height: 12pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103">Cel mai mare păcat al oamenilor e frica, spaima
de-a privi în faţă ş-a recunoaşte adevărul. El e crud, acest adevăr, dar numai
el foloseşte. </span><span class="FontStyle104">(Opere vol XVpag 85)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style55" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103">Nu se poate tăgădui că nemulţumirea generală e mai mare decât oricând, că
nu e om - nu cu vreo minte deosebită sau pretenţios, ci oricum l-ar fi lăsat
Dumnezeu, care să nu simtă că Parlamentul e în mare parte compus din farsori şi
că administraţia maltratează lumea şi o despoaie. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 30 septembrie 1882)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style55" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="Style55" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103">Nu se poate tăgădui cu toate acestea că un fel de apatie generală a cuprins
ţara, că ea nu mai posedă nici un fel de elasticitate a puterilor ei în faţa
complicaţiunilor, că ceea ce se observă în genere e un fel de nepăsare, de
dezinteres în cestiuni politice, încât chiar încercările de galvanizare făcute
prin proiectele de reformă, nu produc efect asupra publicului. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 28 septembrie 1882)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style48" style="line-height: 12pt; margin: 2.4pt 0cm 0.0001pt 14.15pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103">Nu e indiferent pentru un popor cărui principiu se datorează ridicarea unui
om din mijlocul lui: dacă ea se datorează tăriei, curajului, energiei - tot
atâtea denumiri diverse pentru principiul puterii de muncă şi pentru bărbăţie -
sau dacă ea se datorează speculei, apucăturilor, instinctelor feline. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 14 aprilie 1883)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style55" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Coruptibilitatea de moravuri şi superficialitatea
de educaţie merg mână în mână. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 14
aprilie 1883)<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Cât ne costă plagiatorii intelectual sterpi cari
uzurpează catedre universitare şi secundare? </span><span class="FontStyle104">(Timpul 22 iulie 1882)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style41" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Dacă avem nevoie de ceva este mai întâi de toate o
administraţie cu ştiinţă de carte şi insuflată de spiritul probităţii, acelaşi
lucru se cere de la judecători, de la profesori, de la orice organe ale
statului. Nici cele mai bune legi nu fac din subprefect om cu ştiinţă de carte.
</span><span class="FontStyle104">(Timpul 25 martie 1882)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style41" style="line-height: 12pt; margin-top: 2.4pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle83"><span style="font-family: 'Times New Roman', serif;">V</span></span><span class="FontStyle83"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12pt; text-align: justify;">
<span class="FontStyle103">Suntem siguri că o altă stare de cultură, că mai multă ştiinţă, o mai
îngrijită educaţie,</span><span class="FontStyle103"><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style17" style="text-align: justify;">
<span class="FontStyle103">0 accesibilitate mai reglementată la demnităţile publice, după măsura
meritului şi a învăţăturii, ar da rezultate mai bune, oricare ar fi forma de
guvernământ din România. </span><span class="FontStyle104">(Timpul 7
septembrie 1882)</span><span class="FontStyle104"><span lang="EN-US" style="font-size: 9.0pt;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div style="text-align: right;">
<span class="FontStyle92"><span style="position: relative; top: 4.5pt;"><b>Prof Dr Nicolae CONSTANTINESCU</b></span></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-39585871045603878172015-01-31T13:43:00.004-08:002015-01-31T13:44:56.386-08:00Il mai merităm noi oare pe Eminescu ?<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: large; mso-ansi-language: RO;">Il mai merităm noi
oare pe Eminescu ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: large; mso-ansi-language: RO;">Mai avem oare
dreptul moral de a ne mândri cu<o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: 18.0pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-size: large;">Eminescu ?</span><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><b>Nicolae Constantinescu, </b><i>membru
onorific al Academiei Oamenilor de Ştiinţă şi membru titular al Academiei de
Ştiinţe Medicale din România</i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;">Cuvântare susţinută în 26 mai 2014
la Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi şi repetată la 17 iunie 2014 la
Academia Oamenilor de Ştiinţă din România <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">Încep printr-o constatare, pe care mă voi strădui
să o dezvolt: <i>Eminescu a fost un geniu,
nu un nebun</i>! Genialitatea lui s-a arătat nu numai în poezie, în salba de
bijuterii cu care a înnobilat România,
ci în tot ceea ce a scris, în toată activitatea lui prin care a pus în
valoare sufletul românesc, învăţându-ne în primul rând să ne exprimăm într-o
limbă română deosebit de frumoasă, de armonioasă, adevărată limbă literară.
Într-adevăr „genialitatea lui” după cum declară Brătescu-Voineşti „se vede şi
din poeziile lui, se vede însă mult mai strălucitoare din articolele scrise şi
risipite în diferite ziare şi reviste”. A-l declara pe Mihai Eminescu nebun,
alienat mintal, lipsit de judecată, dement, ca urmare a unor tulburări psihice accentuate
pe fondul unui sifilis nervos şi a unui alcoolism cronic, este un act de o
gravitate majoră, care ar trebui probat şi nu doar murmurat, şoptit, spus pe la
colţuri şi preluat apoi în mod necontrolat ca fiind un fapt dovedit. Fiindcă o
asemenea afirmaţie prin care se doreşte de fapt minimalizarea / anularea omului
de opinie Eminescu pune într-un con de umbră întreaga operă eminesciană,
inclusiv poezia. Dimpotrivă, Eminescu a avut un creier hiperactiv, care i-a
permis performanţe cu totul neobişnuite unui om
aşa zis normal. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">George Călinescu şi urmaşii lui au creat un şablon
despre un Eminescu victimă a unei paralizii generale pe fondul unui sifilis
congenital matern asociat cu alcoolismul, care i-au provocat sfârşitul la 15
mai 1889. Această concluzie s-a bazat pe diagnosticul pus la Botoşani de dr.
Fr. Iszac, întărit ulterior de doctorii Gh. Marinescu şi Panait Zosin, iar
recent de doctorii Petre Brânzei şi Const. Bălăceanu-Stolnici. Este drept că
dr. Gheorghe Marinescu avea doar 26 de ani atunci când a făcut <u>doar</u>
examenul macroscopic al creierului lui Eminescu, neputând efectua un examen
histo-patologic probator. Acest fapt îl recunoaşte într-o scrisoare din 29
iunie 1914, în care totuşi îşi menţine punctul de vedere că Eminescu a murit de
paralizie generală progresivă, formă a sifilisului terţiar, la fel ca în
cazurile lui Nietzsche, Lenau şi Maupassant. Nicolae Manolescu constată cu
regret / admiraţie nedisimulată faţă de mentorul lui (?) - e vorba de criticul
literar George Călinescu: ”capacitatea criticii literare de a fixa în
conştiinţa câtorva generaţii <i>o</i> <i>idee fixă</i>, transformând-o în prejudecată
naţională”. Este totuşi meritoriu că criticul literar contemporan cu noi se
delimitează de sancţiunea călinesciană şi admite diagnosticul de psihoză maniaco
- depresivă, fără demenţă, paralizie şi distrugerea substanţei cerebrale. În
încercarea de a-l exonera pe dascălul lui, Nicolae Manolescu transferă întreaga
responsabilitate a erorii de diagnostic doctorilor Iszac şi Marinescu. <o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">La sfârşitul anului trecut am scris un articol
intitulat:”<i>Eminescu a apărat prin scris
poporul român arătându-i virtuţile. Noi cum îl apărăm pe</i> <i>Eminescu</i>?”, care a apărut în ziarul <i>Cugetarea Europeană</i>, editat de secţia
română a Asociaţiei Europene a Cadrelor Didactice. În acel articol am susţinut
pe baza părerii altor specialişti şi a analizei proprii, că Eminescu nu a
suferit de sifilis nervos, că el nu a avut sifilis nici ereditar, nici
congenital. Fiindcă sifilisul ereditar nu s-ar fi manifestat după 30 de ani, ar
fi provocat o scădere progresivă a activităţii intelectual - creatoare a lui
Eminescu, fără remisiuni, i-ar fi diminuat memoria, spiritul critic,
capacitatea de a lucra şi cel puţin fizionomic - printre altele - i-ar fi dat o altă expresie a feţei şi o
formă caracteristică a nasului - şi nu
aşa cum apare el în această suită de fotografii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiq-56xyW6X-sg9t0ufoLpcf4CFQrk7RCzhP1wEAQNtlGqarpK96dohNIH2ducCvL81jZKFXRPr4PjfWijnZs7O19a6dGyBGnOcnBhwlx-4i7RSkXC2Pc1qnvJMfhaubDoz-r1FkGpwnZk/s1600/EMINESCU+002.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-size: large;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiq-56xyW6X-sg9t0ufoLpcf4CFQrk7RCzhP1wEAQNtlGqarpK96dohNIH2ducCvL81jZKFXRPr4PjfWijnZs7O19a6dGyBGnOcnBhwlx-4i7RSkXC2Pc1qnvJMfhaubDoz-r1FkGpwnZk/s1600/EMINESCU+002.jpg" height="113" width="320" /></span></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">Doctorul Panait Zosin - politician de stânga -
foloseşte termenii cei mai duri. După el Eminescu a fost un psihopat alcoolic
şi sifilitic, cu perioade de furie, de inconştienţă şi de întunecare a
spiritului. El sugerează că Mihai Eminescu a dus o viaţă desfrânată în
alcoolism şi erotism, care i-au agravat nebunia sifilitică. La originea tuturor
acestor elucubraţii a stat de fapt decizia medicală a doctorului Francisc
Iszac, care a pus pe seama sifilisului nişte leziuni cutanate nespecifice
la membrele inferioare asociate cu
manifestări psihice de tip maniaco - depresiv şi i-a aplicat un tratament cu
sublimat coroziv (clorura de mercur) în doze toxice. Doctorul Iszac nu numai că a scăpat de o
judecată a istoriei, dar a reuşit să treacă în ochii biografilor drept un
binefăcător al lui Eminescu, aşa cum ni-l prezintă George Călinescu. Anul acesta, când comemorăm 125 de ani de la
moartea poetului, înainte de 15 ianuarie, la un post de televiziune cu audienţă
naţională, s-a declarat din nou, că Eminescu a murit de sifilis în faza de
paralizie generală, iar despre publicistica lui, in continuare s-a păstrat o
tăcere absolută. În iunie, într-un articol postat pe <i>Historia.ro</i> domnul Andrei Oişteanu (nepot al lui Leonte Răutu)
declară că lucrările lui George Călinescu menţionează o adicţie (obişnuinţă
devenită act inconştient - DEX) la morfină a poetului Mihai Eminescu, ceea ce -
comentează A.O. - nu pare departe de adevăr, dacă luăm în consideraţie faptul
că opiumul şi opiaceele erau intens folosite în spitalele pentru alienaţi
mintal, unde scriitorul fusese internat.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> O
seamă de neurologi şi neuro- psihiatri ( dr. Ion Nica - 1972, dr. Ovidiu Vuia - 1996), apoi dr. Petre
Gheorghe, au reluat în secolul trecut
istoricul bolii lui Eminescu şi au concluzionat că nici un simptom nu atestă că
Eminescu ar fi suferit de sifilis, că Eminescu nu ar fi fost deci nici sifilitic,
nicidecum alcoolic. R. şi A. Neghină de
la UMF Victor Babeş din Timişoara concluzionează în 2011 într-o prestigioasă revistă
internaţională<i> </i>că <u>„Mihai Eminescu a suferit o turburare
bipolară şi a murit ca urmare a unei intoxicaţii cu mercur, administrat
inadecvat pe baza unui diagnostic incorect de sifilis. Spitalizat în locuri
nepotrivite, tratat de medici incompetenţi, el a fost agresat psihic şi a murit
prematur, considerându-se pe el însuşi un sacrificat”.<o:p></o:p></u></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> Din
momentul declarării bolii psihice, în <u>fatidica zi de 28 iunie 1883</u> şi
până la decesul din 15 iunie 1889, Eminescu a avut mai multe perioade de
revenire la normal, de însănătoşire aparent completă, fapt care nu concordă cu
evoluţia progresivă, fără remisiuni a sifilisului nervos. Se poate deci
conchide că menţinerea diagnosticului de sifilis nervos, care a „justificat” în
ochii dr. Iszac tratamentul abuziv şi extrem de toxic cu clorură de mercur, a
fost o gravă eroare, care a provocat o patologie iatrogenă cu manifestări
extrem de grave. Într-adevăr, astăzi nu ne mai putem îndoi că supradozajul
medicamentos cu sarea de mercur administrată percutan - şi în ultimele luni
chiar intravenos - a jucat un rol nefast în evoluţia bolii poetului şi că acest
produs a provocat sau cel puţin a accentuat turburările psihice de tip maniaco
- depresiv, i-a cauzat modificările de comportament, insomnia, a stat la baza
halucinaţiilor vizuale şi auditive observate la Eminescu în ultimii ani ai
vieţii. Am putea conchide cu suficiente argumente că Eminescu a murit „cu
zile”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> Există
o întrebare legitimă la toată discuţia pe care am provocat-o: de ce această încrâncenare
de a-l taxa pe Eminescu drept alcoolic cu o nebunie sifilitică. Efortul abil al
detractorilor contemporani cu el, preluat şi amplificat după moartea lui
Eminescu a fost realizarea unei dihotomii a operei eminesciene: poetul a scris
ca urmare a unei „nebunii superioare, creatoare” iar ziaristul / publicistul
şi-a scris textele sub imboldul vulgarităţii alcoolicului şi al nebuniei
sifiliticului, care au dus la etichetarea lui ca <i>reacţionar, paseist, antisemit, xenofob, naţionalist</i>-<i>şovin, protolegionar, fascist, om politic
execrabil</i>, etc. Denigratorii au socotit că vor avea mai mult credit dacă îi
laudă poezia, regretând, chipurile, că Eminescu s-a coborât atât de jos în
activitatea lui publicistică de ziarist. Grigore Ventura, Virgil Nemoianu, Ion
Negoiţescu, Eugen Negrici, Moses Rosen, Jean Ancel, Leon Volovici sunt numai
câteva nume care şi-au ales drept obiectiv atacarea lui Eminescu în calitatea
de ziarist şi prozator. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> Eu am împlinit anul acesta 78 de ani
şi nu am nici un fel de reţinere să pun în discuţie probleme extrem de
sensibile despre valorile ţării noastre ascunse opiniei publice, întrucât
consider că datoriile mele faţă de poporul din care fac parte trebuie să le
plătesc în primul rând prin susţinerea adevărului, oricât ar fi el de incomod
pentru unii. Fac această declaraţie fiindcă nu cred că există o justificare
pentru împărţirea Europei în ţări îndreptăţite să-şi susţină drepturile, să
lupte pentru promovarea adevărului istoriei lor - şi ţări mai puţin
îndreptăţite, cum ar fi cazul României. De fapt, pe mine nu mă mai interesează
ce-mi rezervă viitorul, ci doar ce las după mine.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">De la început trebuie să răspund la o întrebare
legitimă: cine sunt eu ca, având o pregătire medico - biologică, să fac
judecăţi de valoare în cultura românească, sau, mai precis, poate oare un
chirurg să fie credibil într-o discuţie despre lirica şi publicistica
eminesciană? În 1990 am fost medic al greviştilor foamei din Piaţa
Universităţii. Imediat am fost taxat: ce pregătire de medic nutriţionist ai
dumneata? În 1998 am fost Consul General al României la Los Angeles, unde am
susţinut intrarea României în NATO. Am fost imediat forfecat: ce pregătire de
diplomat are doctorul? Aceiaşi întrebare pe care am formulat-o mai sus mi-o
puteţi pune şi d-voastră astăzi. Nu am decât un singur răspuns: în vremuri de
restrişte pentru ţară, locul rămas gol în linia întâi trebuie ocupat, conform
preceptului lui Cicero: <i>salus populi
suprema lex esto</i>, sublimat de Eminescu şi mai scurt: <b>suntem români şi punctum</b>! <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">Puţini sunt cei care cunosc în întregime cine a
fost şi ce a făcut Eminescu. Adevărul despre opera lui Eminescu încă aşteaptă a
fi rostit. Zelul său pentru promovarea limbii române, pentru reîntregirea
României, pentru susţinerea dascălilor din şcolile de la ţară, perfecţionismul
cu care şi-a îndeplinit fiecare funcţie publică: bibliotecar, profesor, revizor
şcolar sau ziarist, reprezintă încă necunoscute, mai ales pentru tinerii în
formare. Acelaşi lucru pot să-l declar şi dacă ar fi să mă refer la cât de bine
este cunoscut Eminescu - omul. Iată cum îl descrie Ion Luca Caragiale : „Era o
frumuseţe! O figură clasică încadrată de nişte plete mari negre; o frunte
înaltă şi senină, nişte ochi mari...un zâmbet blând şi adânc melancolic. Avea
aerul unui sfânt coborât dintr-o veche icoană. Aşa l-am cunoscut, aşa a rămas
până în cele din urmă momente bune: vesel şi trist, comunicativ şi ursuz, blând
şi aspru, mulţumindu-se cu nimica şi nemulţumit totdeauna de toate, aici de o
abstinenţă de pustnic, aici lacom de plăcerile vieţii, fugind de oameni şi
căutându-i, nepăsător ca un bătrân stoic şi iritabil ca o fată nervoasă.
Ciudată amestecătură - fericită pentru artist, nenorocită pentru om!”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> Pentru mine, trei sunt motivele care m-au
făcut să-l aşez pe Mihai Eminescu în Pantheonul culturii universale:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> - în primul rând, uriaşa sa
forţă de muncă, extraordinar de laborioasa activitate arătată la redactarea operei, unde cizela, broda şi
sculpta cuvintele mereu nemulţumit, tinzând mereu spre perfecţiune,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> -în al doilea rând, diversitatea
domeniilor pe care şi le-a apropiat şi în care a avut un cuvânt de spus, <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> -în al treilea rând, bogăţia de
sensuri a versului eminescian.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> Citindu-l
şi recitindu-l pe Eminescu este ca şi cum aş citi Biblia: de fiecare dată
avansez în tâlcuirea vorbelor, fiind convins că nu le-am înţeles pe deplin şi
că va trebui să revin. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> „Citind caietele lui Eminescu” -
spune Constantin Noica - 90% din poeţii noştri ar demisiona din calitatea de
poet, văzând câtă trudă este în laboratorul unui mare creator, iar orice om de
cultură s-ar ruşina de puţinătatea mijloacelor pe care le-a pus în joc, în
comparaţie cu fervoarea pentru cultură arătată de acest om fără titluri şi fără
specialitate”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> „Nu era ramură a ştiinţei pentru
care el nu avea o particulară slăbiciune, şi când se înfigea odată într-o
chestiune, citea un întreg şir de cărţi despre ea. Era aspru şi necruţător şi
îşi dădea fără înconjur părerea pe faţă, dar vorba n-o lungea ” povesteşte Ion
Slavici. Iar Alexandru Vlahuţă adaugă: „niciodată nu s-a văzut la noi un
temperament de artist completat de o cultură aşa de vastă şi de o originalitate
atât de puternică.....Altă limbă, altă viaţă, cuvintele lui au suflet, mişcare,
culoare, formă, fiecare epitet e o explozie de lumină. Ce vigoare extraordinară
şi ce frumuseţi ritmice neaşteptate, neatinse încă până la el”. „Un om de o superioară înzestrare
intelectuală; rareori a încăput într-un cap atâta putere de gândire” îl descrie
la rândul lui Ion Luca Caragiale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> Bunul meu prieten şi coleg de
grupă - dr. Aurel Romila - reputat profesor de psihiatrie, consideră că <i>genialitatea lui Eminescu este o</i> <i>taină indescifrabilă, dacă ne folosim de
optica ştiinţifică</i>. Este - spune el - ca şi cum am vrea să-l explicăm pe
Iisus prin Dan Brown. Şi - cruntă ironie - Eminescu, acest om emblematic pentru
noi, românii, a suferit de foame, după cum declară I.L. Caragiale, iar, de-abia
cu 2 ani înainte de a muri, oraşul Botoşani i-a acordat un ajutor lunar de 120
de lei şi, la intervenţia lui Mihail Kogălniceanu, Parlamentul României i-a
aprobat în 1888 o pensie lunară de 250 de lei. Dar el a suferit nu numai de
foame, ci şi de frig, după cum ne transmite Alexandru Vlahuţă în 1888: „astă
iarnă l-am întâlnit des, zgribulit de frig, ducându-se la cafenea ca să se
încălzească”. Trist, extrem de trist!<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> Mai grav este însă faptul
că Eminescu a fost - în propria lui ţară - victima unora dintre cele mai
josnice manevre de defăimare publică, de dezinformare şi de intoxicare a
opiniei publice, manevre comandate de servicii străine de spionaj
(austro-ungare, ţariste), cu aprobarea tacită şi condamnabilă a autorităţilor
române din acele vremuri şi continuate apoi în anii care au urmat morţii lui.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">E adevărat că practica trunchierii operei
eminesciene a continuat şi peste ani. Opera poetului a fost ruptă de opera
publicistului, atât în timpul comunismului, cât şi după 1990. De peste un secol
asistăm la o stare de război cu Eminescu. Ideile sale social - politice sunt
total ignorate, considerându-se că în domeniul extra-poetic el a produs o operă
fără nici o valoare literară, o proză de reporter. Îmi aduc aminte cu obidă şi cu durere în suflet
că în anii ’50, fiind elev de liceu, la limba română nu am studiat din Eminescu
decât „Împărat şi proletar”. Atât. Dar de ce era pedepsit Eminescu şi de
comunişti şi de postcomunişti, de ce îi era atât de schilodită opera, de ce
publicistica lui a fost trecută la index şi de peste un secol de la moartea
lui, toate regimurile politice din România au trecut sub tăcere această
importantă latură a activităţii lui ?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">Ce i se reproşa sau, ca să fiu mai direct, ce
anume nu ştiu tinerii de azi despre Eminescu ?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">Latura necunoscută, omisă cu obstinaţie în toate
manualele de limba română pentru liceu, priveşte o importantă parte a
activităţii lui Eminescu dedicată gazetăriei şi mai ales eseurile sale pe teme
social - politice, considerate de reputatul profesor de limba română V. Haneş
în 1930 :”pagini de aur ale ziaristicei noastre”. Imi permit să ofer asistenţei
5 pagini cu citate din articolele scrise de Eminescu pentru ziarul <i>Timpul,</i> pentru a-i putea aprecia „pe
viu” talentul jurnalistic, extraordinarul lui spirit de observaţie, capacitatea
de a analiza fenomenele sociale, soluţiile pe care le propune naţiei şi mai
ales profundul lui patriotism. La 26 de ani (1876) Eminescu devine ziarist
profesionist şi debutează la <i>Curierul de
Iaşi</i>, la 27 de ani (1877) este redactor la <i>Timpul,</i> la 30 de ani (1880) este redactor şef şi apoi în 1881,
printr-o manevră abuzivă, este „retrogradat” doar redactor de politică externă
la acelaşi ziar, până în iunie 1883 când, la vârsta de 33 de ani, este internat
cu forţa într-un ospiciu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">Ce s-a întâmplat ? De ce s-a recurs la aceste
soluţii? Era într-adevăr Eminescu atât de
bolnav? De când şi cum se manifestase boala?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">Până atunci Eminescu îşi asumase soarta ţării,
amendându-i atât pe liberali cât şi pe conservatori, pe care i-a acuzat deschis
pentru politica lor trădătoare de ţară, de cedare a intereselor naţionale în
favoarea marelui capital din afară. Scria cu o forţă devastatoare. Era
necruţător atunci când acuza iresponsabilitatea factorilor politici,
afacerismele, demagogia şi logoreea. Se documenta minuţios, nu arunca vorbe în
vânt. Era un spirit radical şi - prin aceasta - extrem de incomod. Identificase
că <i>marea slăbiciune a</i> <i>istoriei românilor stă în discordie</i>,
motiv pentru care, încă din perioada vieneză, a încercat să împace societăţile
rivale ale studenţilor români, înscriindu-se membru în ambele societăţi, gest
neînţeles nici de contemporani, nici de posteritatea critică.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><i>Timpul </i>era organul oficial de presă al conservatorilor.
Eminescu a transformat <i>Timpul</i> dintr-o
publicaţie modestă de partid într-un ziar cu audienţă naţională, cu un conţinut
de o înaltă clasă. El începe în paginile ziarului o campanie de presă în
favoarea realipirii Basarabiei la Patria-Mamă, acuză politicile de
deznaţionalizare austro-ungară şi
ţaristă („o adâncă barbarie”), îşi acuză colegii de partid - fruntaşii
conservatori - că ajută la înfiinţarea unor instituţii bancare străine, care
fac apoi speculă pe spinarea românilor naivi. <i>Statul lăsat pe mâna politicianismului</i> - spune el - <i>asigură realizarea intereselor personale, a
parvenirii, a scăpării de răspundere în spatele paravanului parlamentarismului,
întrucât acest stat demagogic nu are nici un respect pentru popor, pentru
sănătatea lui, pentru tradiţiile lui; e statul egoismului afişat</i>. În 1880 traduce din limba germană proiectul
de program al Partidului Conservator, conceput şi redactat de Titu Maiorescu.
În comentariile pe care le face pe marginea acestui program îl acuză deschis pe
Maiorescu pentru participare la sacrificarea românilor aflaţi sub puterea
Imperiului Austro-Ungar, cărora li se îngrădea accesul la şcoală şi biserică în
limba română. Ca urmare a dezvăluirii acestui document politic - proiectul de
program – se pune la cale un plan de înlăturare a lui Eminescu din viaţa
politică: detenţia lui pe motiv de nebunie. După cum se vede, comuniştii nu au
fost protocronişti în materie! <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"> Liberalii
fac imediat corp comun cu conservatorii.
Petre Carp, mare fruntaş conservator, este trimis la Viena, ca reprezentant al ţării noastre.
Petre Carp era mason iar Viena era un centru puternic al masoneriei mondiale
care dicta şi în Europa de Est. Deranjaţi de
intransigenţa lui Eminescu, de ardoarea cu care apăra interesele
neamului său, mai marii de la Viena îi cer imperativ lui Carp să i se închidă
gura lui Eminescu. Drept urmare, Petre Carp îi scrie lui Maiorescu şi-i cere
textual: „<i>şi mai potoliţi-l pe Eminescu”.<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">Situaţia sa devine critică la ziar. Scârbit de
şicanele care i se fac, de încercările de a-l pune să-şi retragă declaraţiile,
Eminescu scrie în <i>Timpul</i>: ”<i>ce suntem noi, comedianţi, saltimbanci de
uliţă să ne schimbăm opiniile ca pe nişte cămăşi</i> <i>şi partidul ca cizmele</i>?”. Urmarea: în decembrie 1881 este destituit
de la conducerea ziarului <i>Timpul</i>, sub
pretextul că transformase ziarul într-o tribună a opiniilor sale personale.
Faptul este consemnat cu satisfacţie de ziarul <i>Telegraful</i> din 11 noiembrie 1881, apoi de ziarul <i>Românul</i> al lui C.A. Rosetti, iar noului
redactor şef de la <i>Timpul </i> i se cere să-l atace pe Eminescu. Şi aceasta
fiindcă în faţa liberalilor „roşii” – cum îi numea el - Eminescu era un nebun,
care trebuia compromis şi îndepărtat spre propria lor linişte. Lucrul acesta a
fost cerut în mod expres de C. A. Rosetti conducerii partidului conservator.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">În 1882 Eminescu participă la fondarea unei organizaţii
patriotice secrete, <i>Societatea Carpaţii</i>, care îşi propunea să sprijine orice
„întreprindere românească”, îndeosebi pentru
românii din Imperiul Austro-Ungar. Obiectivele societăţii vizau în
ultimă instanţă alipirea Ardealului la Ţara Românească. Imediat serviciile de spionaj ale imperiului
chesaro-crăiesc au intrat în funcţiune, infiltrându-şi oameni în interiorul
societăţii, care-l informau pe ministrul plenipotenţiar al Austro-Ungariei la
Bucureşti, Ernst von Mayr, de toate acţiunile pregătite în sânul societăţii.
Este consemnată propunerea lui Eminescu ca studenţii transilvăneni care studiau
la Viena, pe timpul vacanţei lor în patrie, să contribuie la influenţarea
opiniei publice în favoarea realizării unei <i>Dacii
Mari.</i> Activitatea lui Eminescu este permanent urmărită de un anume Lachman,
redactor la ziarul „<i>Bukarester Tageblatt</i>”.
În afară de austro-ungari, Eminescu deranjase şi Imperiul Ţarist, fiind
considerat un lider primejdios, care propagă idei naţionaliste.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">Deşi se ştia urmărit, Eminescu nu tace. El denunţă
expansiunea forţată a catolicismului în România, maghiarizarea numelor
româneşti în Transilvania şi îl acuză pe regele Carol I pentru lipsă de autoritate. Continuând să dezvăluie
cârdăşia conservatorilor cu liberalii, Eminescu devine indezirabil pentru toată
lumea politică. Un om de o asemenea cinste şi atât de necoruptibil deranja
evident pe mulţi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">În 1883 poetul se afla pe culmea creaţiei. Singura
ameninţare era surmenajul şi nemulţumirea că tot ceea ce face este neînţeles şi
că naţiunea română este pradă corupţiei arătată de puterea ”superpusă”. El
declarase în paginile ziarului<i>: „sunt
dezamăgit, căci am lucrat din convingere şi cu speranţa în consolidarea ideilor</i>
<i>mele şi un viitor mai bun ţării mele</i>”.
Crezul lui era că România şi civilizaţia europeană pot fi salvate de spiritul
latin echilibrat şi armonios. <i>„Noi, poporul latin de origine ortodoxă, suntem în
realitate meniţi a încheia lanţul dintre apus şi răsărit; aceasta o simţim noi
înşine, se</i> <i>simte în mare parte de
opinia publică europeană</i>” scrie el în paginile ziarului, declaraţie ce-i
irită atât pe austro-ungari cât şi pe ruşi. Ultima picătură pentru autorităţi a
fost citirea de către Eminescu a poeziei <i>„Doina”</i>
la data de 6 iunie 1883 la <i>Junimea, </i>poezie
considerată de acad. Mihai Cimpoi din Republica Moldova, drept testamentul lui
Eminescu. <i>„Doina”</i> a produs o emulaţie
extraordinară în ţară şi o iritaţie teribilă în afara ei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">Deşi Eminescu simte valul de ostilitate care se
ridicase împotriva lui, el nu poate să prevadă evenimentele care au urmat. În <u>28
iunie</u> <u>1883,</u> dată fatidică pentru cultura românească, este luat pe
sus de poliţie şi internat cu forţa într-un ospiciu. Exact în acea zi
Austro-Ungaria a rupt relaţiile diplomatice cu statul român pentru 48 de ore,
iar von Bismark i-a trimis o telegramă lui Carol I, prin care Germania ameninţa
cu războiul. După internarea abuzivă a lui Eminescu la Sanatoriul Şuţu,
internare plătită chiar de Titu Maiorescu, guvernul a desfiinţat <i>Societatea Carpaţii</i> la cererea
reprezentantului Austro-Ungariei la Bucureşti. Miza acestor acţiuni era de fapt
semnarea tratatului secret dintre România şi Tripla Alianţă formată din
Austro-Ungaria, Germania şi Italia, ceea ce ar fi dus automat la excluderea
revendicării Ardealului de către Români
şi, implicit, la interzicerea oricăror proteste româneşti pentru eliberarea
Ardealului, punându-le în afara legii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">Deci declararea nebuniei lui Eminescu a fost un
act samavolnic, premeditat, legat de aşa zise ”interese de stat”.... Tratatul a
fost semnat până la urmă în septembrie 1883 ceea ce a însemnat trădarea
patrioţilor ardeleni şi distrugerea civilă a lui Eminescu. Poliţia i-a sigilat
casa, Maiorescu i-a ridicat toate manuscrisele şi documentele - chipurile pentru
a le proteja - depunându-le abia după mulţi ani la Academie. <u>Lui Eminescu nu
i s-a mai permis</u> <u>niciodată să-şi revadă corespondenţa, notele,
însemnările</u>. Motivele au ieşit la iveală după studierea acelor manuscrise
care au rămas nedistruse de Maiorescu:
împiedicarea unei alianţe a Casei Regale din România cu lumea germană, mergând
până la o răsturnare a lui Carol, considerat trădător al României. Măsurile
luate de serviciile secrete pentru a zădărnici asemenea proiecte au fost
simple: <u>suprimarea adversarului</u>, întâi ca persoană civilă autorizată să
informeze publicul, apoi ca persoană care nu mai este în deplinătatea
facultăţilor mintale, pentru ca să se sfârşească prin exterminarea sa fizică.
Titu Maiorescu insistă în a prezenta în public exclusiv latura poetico-romantică
a lui Eminescu, îndepărtând <i>ex abrupto </i>activitatea lui publicistică şi
poziţia lui politică. Pe de altă parte, acelaşi Titu Maiorescu îi scria lui
Eminescu în februarie 1884: „nu ştii dumneata iubirea şi dacă-mi dai voie să
întrebuinţez cuvântul exact admiraţia adesea entuziastă, ce o am şi eu şi tot
cercul nostru literar pentru dumneata, pentru poeziile dumnitale, pentru toată
lucrarea dumnitale literară şi
politică”. Greu, foarte greu de înţeles această atitudine dublă. Se lansează
zvonul nebuniei lui Eminescu, considerată la început ca inexplicabilă, apoi
legată de o presupusă boală venerică sau chiar de una congenitală, mergându-se
până la ipoteza perversă a unui lues ereditar, menit să maculeze şi familia lui
Eminescu. Punându-i-se diagnosticul de sifilis de către dr. Francisc Iszac la
Botoşani, i se administrează un
tratament percutan cu clorură de mercur în doze mari de 4 până la 7 gr. /
procedură, doze extrem de toxice. Agravarea tulburărilor psihice, a stării de
denutriţie, hipersalivaţia, apariţia unei incontinenţe de urină asociată cu
constipaţia, anemia şi nevrita periferică sunt semne nete de intoxicaţie cu
mercur, motiv pentru care dr. Iszac îl trimite la o cură de dezintoxicare la
Lacu Sărat. În anii următori a fost
arestat abuziv de 8 ori de către Poliţia Română în scopul intimidării lui. În
tot acest timp şi-a pierdut o parte din fervoarea creativă. Ciclitatea
fenomenelor psihice îl face pe dr. Iszak să creadă că tratamentul aplicat de el
este benefic şi creşte doza de mercur administrată, gândindu-se chiar să-şi
comunice isprava. Noroc că în 1888 Veronica Micle reuşeşte să-l aducă la
Bucureşti, unde Eminescu colaborează anonim la câteva ziare şi reviste. În
ziarul <i>România liberă</i> apare la 5
ianuarie 1889 în Bucureşti, ultimul text scris de Eminescu, care a dus la
ruperea unei fragile coaliţii dintre conservatori şi liberali. Repede se află
că anonimul în chestiune nu este altul decât „proscrisul” Eminescu. Maşinăria
se pune din nou în mişcare, Eminescu
este găsit şi „internat” iar, la puţin timp, în iarna lui 1889. De data aceasta
nu mai iese viu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> Psihiatrul
român Ovidiu Vuia studiază perioada 1883-1889 şi culege suficiente probe care
dovedesc în bună măsură menţinerea puterii creatoare a lui Eminescu în
perioadele dintre crize, până în preajma morţii sale. El şi-a păstrat destul de
bine memoria, capacitatea intelectuală, precum şi talentul de a improviza
versuri, aşa încât în august 1888 prietenii îl credeau complet restabilit.
Alexandru Vlahuţă îl vizitează de mai multe ori şi îl descrie<i>:” era de o tristeţe şi de o melancolie
sfâşietoare, blând ca şi înainte....Avea deplină aducere aminte a oamenilor, a
lucrurilor şi a</i> <i>tuturor întâmplărilor
din urmă</i>”. În toată această perioadă
a muncit enorm - peste 2000 de pagini scrise, dintre care foarte multe
traduceri şi 6 poezii. Amintesc dintre acestea <i>Sara pe deal, De ce nu-mi vii, La steaua, </i>care în nici un caz nu se
arată a fi fost scrise de un dement, morfinoman şi alcoolic !? Unde oare sunt
manuscrisele din această perioadă!?! Este absolut decepţionantă constatarea că
tocmai această reală capacitate intelectuală arătată de Eminescu în aceşti 6
ani dintre 1883-1889 - inclusiv învăţarea a 2500 de cuvinte din limba sanscrită
- a fost considerată de unii drept produs al bolii psihice. Este drept că puseul
maniacal poate conferi energii nebănuite, dar produsul unei asemenea stări este
adesea dezordonat, cu multă incoerenţă - pe când în perioada amintită, Eminescu
a făcut traduceri corecte, din care aş aminti Gramatica limbii sanscrite de
Franz Bopp. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">Concluzia oficială a morţii formulată în urma
autopsiei, coroborată cu declaraţiile medicilor care l-au tratat, a fost de
sifilis nervos cu paralizie generală progresivă (PGP), la care s-a adăugat şi
diagnosticul de alcoolism cronic. Iată însă că reluarea cazului Eminescu ne
arată că el a fost examinat în februarie 1884 în Austria la clinica din
Ober-Döbling de către doctorii Obersteiner şi Leidersdorf precum şi în 1887 la
Viena de dr.Nothnagel. Toţi au diagnosticat o boală psihică de natură
nesifilitică. Menţionez că de la stabilimentul din Ober-Döbling au dispărut foi
din dosarul medical al lui Mihai Eminescu!! Am amintit mai sus că
neuropsihiatrul român Ovidiu Vuia este unul dintre cei care au reluat în
ultimii ani datele medicale ale dosarului Eminescu. El a ajuns la concluzia că
între prima criză din 1883 şi ultima din 23 martie 1889 Eminescu a prezentat
elementele clinice ale unei psihoze maniaco - depresive. Peste aceasta şi cu un
caracter net agravant s-au suprapus semnele unei intoxicaţii cronice cu mercur
(hidrargirism), care cuprind polinevrite, turburări psihice, miocardite
generatoare de sincope cardiace. De altfel, la autopsie, inima, ficatul şi
rinichii lui pledau pentru acest tip de leziuni toxice (degenerescenţă
granulo-grăsoasă), în timp ce creierul lui nu arăta atrofia caracteristică
paraliziei generale progresive din sifilisul terţiar, având o greutate de 1.445
gr. Aceasta explică de ce la Eminescu tulburările psihice erau mai mult de
ordin afectiv, cu menţinerea memoriei, fără turburări de vorbire sau scris.
Expresia finală a paraliziei generale progresive este demenţa, în timp ce
Eminescu a fost lucid până în ultimele clipe. Oricum, repetăm, paralizia
generală progresivă nu se remite niciodată spontan, pe când la Eminescu am
asistat la perioade de ameliorare întretăiate cu acutizări ale fenomenelor
psihice. Deci diagnosticul de <i>psihoză
maniaco-depresivă, asociată şi complicată cu un</i> <i>hidrargirism cronic </i>(ca<i> </i>urmare
a unui tratament intempestiv cu mercur pentru un presupus sifilis) exprimă cu
mare probabilitate manifestările pe care le-a prezentat Mihail Eminescu. Insist
încă odată că intoxicaţia cu mercur provoacă tulburări psihice importante de
tip obsesiv-compulsiv, halucinaţii vizuale şi auditive, instabilitate
emoţională, anxietate, fenomene maniaco - depresive. În bună măsură intoxicaţia
cu mercur reproduce în mod frapant tabloul unora dintre manifestările
sifilisului nervos. Eminescu nu a avut deci nici epilepsie (A. Şunda), nici
schizofrenie (C. Vlad), nici sifilis nervos (Fr. Iszac, Gh. Marinescu, P.Zosin)
asociat cu alcoolism cronic (P. Zosin). <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">Evident că elementul fundamental de afirmare /
infirmare a substratului organic al paraliziei generale progresive în stadiul
de demenţă rămâne examenul anatomo - patologic <i>microscopic</i> al creierului lui Eminescu. La Bibl. Academiei Române
se află corespondenţa purtată de savantul Gheorghe Marinescu ( pe atunci în
vârstă de doar 26 de ani, proaspăt venit de la Paris) cu A.C.Cuza:”<i>creierul mi s-a adus dela Institutul Şuţu
într-o stare de descompunere, care nu permitea un studiu fin al structurii
circumvoluţiunilor. Putrefacţia era datorată căldurii şi faptului că a fost
scos prea târziu după moarte. Creierul era într-adevăr voluminos,
circumvoluţiile bogate şi bine desvoltate şi prezenta ca leziuni <u>microscopice</u>
o meningită localizată la lobulii anteriori. Din nenorocire, creierul fiind -
aşa cum am spus - descompus, nu am făcut studiul istologic, ceeace e o mare
lacună”.<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">Aşa cum am arătat la începutul expunerii mele, în
scrisoarea din 29 iunie 1914, Gheorghe Marinescu îşi menţine punctul de vedere
conform căruia Eminescu a murit de paralizie generală progresivă, formă a
sifilisului terţiar. Declaraţia o făcea deci la 25 de ani de la examenul
macroscopic al creierului lui Eminescu, la care constatase doar o meningită
localizată la lobii frontali. Într-o recentă punere la punct a
neurosifilisului, prof. Ghanem de la John Hopkins University din Statele Unite,
descrie în forma paretică a neurosifilisului: atrofii ale lobilor frontal şi
temporal, dilataţia ventriculilor şi semne de meningită cronică, evidentă mai
ales în zonele cu atrofie cerebrală. Ori, descrierea lui Gheorghe Marinescu
menţionează doar simfiza meningo-cerebrală pe faţa inferioară a
circumvoluţiilor frontale, creierul fiind voluminos, cu circumvoluţii bogate,
bine dezvoltate. Se ştie astăzi că spirochetele au fost evidenţiate în toate
cazurile de sifilis nervos la nivelul substanţei cenuşii, în celulele
endoteliale şi în microglii, niciodată în substanţa albă (Merritt 1940).
Prezenţa <i>treponemei</i> consumatoare de
neuroni ar fi trebuit să ducă la o diminuare vizibilă a masei cerebrale, lucru
care nu a fost consemnat la creierul lui Eminescu*.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">La aproape 125 de ani de la moartea lui Eminescu
constatăm că defăimarea lui nu a încetat.
În manualele şcolare continuă denaturarea adevărului privitor la
Eminescu, prezentat elevilor ca fiind un
om trist, inadaptat, rupt de realitate, a cărui moarte este pusă în mod
eronat pe seama unei demenţe sifilitice. Este destul de evident că prin
diagnosticul de demenţă se încearcă minimalizarea operei publicistice a
poetului – şi, pe cale de consecinţă - a
concepţiilor lui social-politice. Acest act medical incorect reverberează însă
şi în aprecierea calităţii poeziilor scrise după 1883, dar şi pentru opera lui
poetică de dinainte de prima internare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> Una
este să fi suferit de o psihoză maniaco-depresivă, cu accese pentru care a fost
spitalizat şi de unde a ieşit de fiecare dată aproape complet restabilit, cu
facultăţi intelectuale normale şi potenţial creator demonstrat - şi alta este
demenţa din paralizia generală progresivă (PGP), care are un caracter
progresiv, fără remisiuni. Ţinta
acestei defăimări nu este numai <i>Eminescu
- românul absolut,</i> cum îl numea Petre Ţuţea. Ţinta suntem noi toţi românii,
cărora ni se mânjesc simbolurile, ni se atacă esenţele. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><u>*După prezentarea făcută de mine la Iaşi, la
discuţii a luat cuvântul nonagenarul Prof.Dr.Constantin Romanescu, fost
profesor de psihiatrie la Facultatea de Medicină din Iaşi şi director al
Centrului Pilot OMS pentru Sifilis Nervos din această parte a ţării. D-sa a
susţinut ferm că Eminescu nu a suferit de sifilis nervos. </u><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">Eminescu nu s-a încovoiat în faţa opresorilor, cu
preţul vieţii lui. Era un om dintr-o bucată, aşa cum îl caracterizează I.L.
Caragiale. Eminescu a avut geniala intuiţie de a anticipa unirea românilor
împotriva tuturor aparenţelor care-l contraziceau. El a dat măsura adevăratului
patriotism. Eminescu este un bun al poporului român, care trebuie apărat aşa
cum ne apărăm familia, cum ne apărăm avuţia, cum ne apărăm credinţa. <b> <o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">După această pledoarie pe care am făcut-o în
primul rând cu inima, fiindcă acolo mă doare Eminescu, putem să-l întrebăm pe
poet prin gura lui Nichita Stănescu, „<i>dacă
mai doarme bine în patul inimilor</i> <i>noastre</i>?” şi pun această întrebare pentru că după 1990
am constatat o triplă încercare de a-l rupe pe Eminescu de poporul român, de
fiinţa noastră naţională.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">În primul rând se cer menţionate încercările unei
părţi a criticii şi istoriei literare româneşti de a-l elimina pe Eminescu din
lirica românească, considerându-se că lirica eminesciană s-a istoricizat, că a
rămas la stadiul tradiţionalist, că Eminescu este încremenit în tiparele
tradiţionalismului, nedepăşind bariera spre modernism. Într-o interpretare
absolut vulgară, Eugen Negrici consideră de pildă că <i>Luceafărul</i> are o atracţiozitate plebee. Critica lui Eminescu făcută
de Nicolae Manolescu atinge zone ale ridicolului atunci când consideră că în
răspunsul dat de Mircea lui Baiazid <i>eu
îmi apăr sărăcia, şi nevoile, şi neamul</i>, Eminescu ar hiperboliza starea de
sărăcie. Chipurile, un domnitor patriot ar trebui să urmărească civilizarea
neamului său, nu conservarea cu mândrie a sărăciei. Ori cheia răspunsului lui
Mircea este cu totul alta; apărarea pământului, a gliei, indiferent de cât de săracă sau bogată este ţara. Este
evident că criticului nu i-a scăpat acest aspect, dar, din maliţiozitate, a dat
o altă interpretare descalificantă pentru el. Lucrurile acestea se întâmplă în
anii noştri, ai libertăţii de expresie, dar asemenea „scăpări” au permis de-a
lungul anilor ticăloşii de genul celei operate de Moses Gaster, pretins prieten
al poetului, care în 1910, în <i>Encyclopedia
Britannica,</i> informa publicul englez că Eminescu este numele unui poet de
origine turco-tătară. Informaţia a fost preluată în următoarele 3 ediţii până
în 1929, de unde trece în <i>Larousse de
XX-ème siècle</i> (1930) şi în enciclopedia americană <i>The New Century</i>, unde numele lui Eminescu devine pur şi simplu
Mihail Emin (1954). În 1967 Béatrice Patt prelua aceleaşi date în <i>European Authors</i>.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> Faţă
de aceste grosolane omisiuni şi distorsiuni privind perenitatea operei sau însăşi persoana lui Eminescu protestează
vehement românistul francez Jean-Louis Courriol : „<i>rien n’est évidemment plus consternant s’agissant d’un créateur dont
l’essentiel de l’oeuvre est resté exceptionellement moderne et</i> <i>actuel</i>”. Oricum, există o motivaţie care
explică de ce pentru străinii
Jean-Louis Courriol, Giuseppe Ungaretti, Rosa del Conte Eminescu este un poet
modern şi cât se poate de actual iar pentru Nicolae Manolescu, Zigu Ornea,
Virgil Nemoianu este un tradiţionalist, antisemit, xenofob, romantic întârziat,
conservator. Observaţia aceasta cu totul îndreptăţită, la care răspunsul este
lăsat la latitudinea cititorului, aparţine lui Theodor Codreanu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">În al doilea rând menţionez încercarea de a-l
compromite pe Eminescu în spaţiul ştiinţelor, al filozofiei şi al ideilor
politice. Este uimitor câte ştia şi câte înţelegea acest om, declară Nicolae
Iorga, în timp ce alţii l-au considerat un simplu diletant. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">Punctul central al contestării lui Eminescu rămâne
însă acuza de antisemitism, de la care plecându-se, poetul este făcut
responsabil pentru apariţia fenomenului legionar, unul dintre cei mai vehemenţi
fiind în această privinţă Moses Rosen. Este evident pentru toată lumea că ceea
ce a scris Eminescu despre evreii din România are un substrat eminamente
economic şi nu poate fi echivalat cu o atitudine antisemită <i>per se</i>. Mihai Ralea este unul dintre
primii care au sesizat şi respins confuzia punctelor de vedere, adică a
economicului cu religia şi cu rasa. De altfel, încă din 1869, Mihail
Kogălniceanu declara că „în România chestiunea evreilor nu este o chestiune
religioasă, ci una economică”. Eminescu declară în <i>Timpul din 29 aprilie 1879</i>: „<i>noi
nu suntem inamicii cauzei israelite dar credem că interesele reciproce sunt
armonizabile; pentru aceasta se cere bunăvoinţă</i>”. În fond, el nu avea
accente critice pentru evreul care se duce la Sinagogă, ci pentru evreul
cârciumar care pune alcool metilic amestecat cu ţuică, provocând cazuri de
orbire, observaţie făcută pentru prima dată de Principele Carol în 1873. Atitudinea
lui plină de bun simţ s-ar putea spune că era adresată nu numai evreilor, ci şi
fanarioţilor, maghiarilor, ruşilor şi - culmea - a dus totuşi la taxarea lui
Eminescu ca xenofob. În perioada 24 mai - 21 iunie 1879 publică în <i>Timpul</i> o serie de articole cu titlul „<i>Cestiunea israelită</i>”, în care susţine pe
bază de cifre şi fapte că, în majoritatea lor, evreii profită, ca altădată
fanarioţii, de decalajul dintre nivelul lor de civilizaţie şi starea satelor
româneşti. Eminescu a avut curajul opiniei, adică, după cum spune George
Simenon, a avut curajul de a spune cu voce tare ceea ce gândea toată lumea. În
aceeaşi ordine de idei, Eminescu a considerat drept o datorie elementară pentru
un cetăţean român de altă naţionalitate să ştie şi limba română, întrucât
respectul pentru limba de stat este un semn de solidarizare cu patria care te-a
adoptat. De aceea el a pledat ca acordarea cetăţeniei pentru evrei să se facă
individual, deoarece tot individual se acorda şi pentru românii din afara
graniţelor ţării.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">În ceea ce priveşte cunoştinţele şi pregătirea
extraliterară a poetului, personalităţi de prim rang ale ştiinţei româneşti ca
Octav Onicescu, Aurel Avramescu, Solomon Marcus, Constantin Noica, Mihai
Drăgănescu, Andrei Dorobanţu au remarcat nivelul de cunoştinţe, înţelegere şi
transpunere artistică pe care l-a arătat Eminescu pentru fenomene dintre cele
mai diverse ale cunoaşterii ştiinţifice. „ Un student român la Viena şi Paris,
care ştie germana şi franceza, voia să absoarbă istoria religiilor, astronomie,
filozofie, fizică, etnopsihologie, geopolitică, să facă simultan metafizică şi
gazetărie angajată. Un suflet romantic dedat armoniei universale, dar pe care
malaxorul politicianismului valah l-a spulberat. Ce lecţie mai sublimă şi mai
tristă totodată de romanitate se poate închipui?” scrie criticul literar Dan C.
Mihăiescu <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">O a treia direcţie de atac împotriva lui Eminescu
a vizat surparea modelului cultural eminescian, pentru a pune sub semnul
întrebării întreaga cultură românească. Rezultatul: România nu are un <u>Institut
Eminescu</u>, aşa cum există Institute de cercetare, documentare şi mediatizare
dedicate lui Dante, Goethe, Cervantes, Shakespeare, Puşkin, Petöfi. Nu există <u>catedră
Eminescu,</u> nu există deci o preocupare de a-l folosi pe Eminescu drept
iniţiator şi vector al progresului nostru cultural şi nu numai. Fiindcă nu
putem nega că Eminescu este omul deplin al culturii noastre. Nici o altă
cultură europeană nu s-a identificat în asemenea măsură cu un singur
reprezentant al ei, aşa încât situaţia lui Eminescu nu are echivalent european,
după cum declară Edgar Papu. Aşa cum arată prof. Nicolae Georgescu într-un
interviu publicat în revista Ateneu, termenul de <i>eminescologie</i> apare de-abia în suplimentul DEX din anii ’80. Să nu
ne mai mirăm că o acţiune meritorie dedicată lui <i>Eminescu-ziaristul</i>, organizată anul trecut de Uniunea Ziariştilor
Profesionişti din România la Muzeul Literaturii Române în ziua de 28 iunie, nu
a fost mediatizată pe măsură, deşi Doru Dinu Glăvan, preşedintele acestei
Uniuni, îl consideră pe Mihai Eminescu <i>părintele
breslei ziariştilor de la noi din ţară. <o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> Consider că toate aceste dovezi de ignorare a
publicisticii eminesciene, lipsite de orice posibile justificări, nu pot fi
înlocuite de Hotărârea Camerei Deputaţilor din 16 noiembrie 2010 prin care ziua
de naştere a poetului - 15 Ianuarie - a fost declarată drept <i>Zi a Culturii Naţionale. </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"> Eminescu
s-a sacrificat pentru noi şi a fost sacrificat pentru interese obscure.
Recuperarea lui Eminescu <i>in toto</i>,
trebuie să devină din ce în ce mai mult unul din dezideratele majore ale
naţiunii române, care are dreptul să beneficieze de acest exemplar uman de
excepţie al plaiurilor bucovinene, să-l apere, să-l ocrotească şi să facă
posibile versurile din <i>:„Ce-ţi doresc eu
ţie, dulce Românie”.</i> Ca să-l merităm pe Eminescu, trebuie, în primul rând,
să-i cunoaştem întreaga operă, să descifrăm şi să facem public mesajul din
articolele de presă, să-l recitim şi să înţelegem jertfa sa pentru ridicarea
neamului românesc, în care avea o încredere nestrămutată. Copiii şi tinerii
trebuie să ajungă să-l iubească pe Eminescu. Pentru aceasta trebuie întâi să-l
cunoască, să-i cunoască opera, să o lectureze cu plăcere, nu numai să o
studieze pentru note, extemporale şi teze. Într-un interviu cu Corneliu Coposu
acesta declara că la liceul din Blaj, în anii ’30, elevii se întreceau între ei
care ştie să recite mai multe poezii de Eminescu. „ Dacă aş fi aflat de Eminescu doar din
manualul şcolar, ar fi fost un Eminescu
veşnic îndrăgostit, sărac, neadaptat social, incapabil de a face ceea ce a
făcut pentru a rămâne cel mai mare poet, cel mai mare ziarist, unul din cei mai
importanţi români” spune scriitoarea Miruna Lepuş. În schimbarea de optică,
rolul învăţătorului şi al profesorului de limba română este capital pentru Dan C. Mihăiescu, care doreşte elevilor
români să aibă noroc de dascăli foarte buni, care să le ceară şi
părerea despre <i>Rugăciune</i> sau <i>Rugăciunea unui dac</i>, care să le arate şi
străduinţa lui de a şti şi chimie, şi alchimie, şi istorie, şi metafizică. „Dacă ai deci acest
noroc”, îi spune criticul literar imaginarului elev cu care stă de vorbă,
„sigur te duci la Eminescu şi descoperi lumea”. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;">
Vă mulţumesc pentru atenţie. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: right;">
<span style="font-size: large;"> <b>Prof Dr Nicolae CONSTANTINESCU </b></span><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
N.A. La realizarea acestui eseu am folosit în primul rând marea mea
dragoste şi admiraţie pentru Eminescu apoi următoarele materiale:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
1. Cioabă C (sub red.): <i>Mărturii despre Eminescu. Povestea unei</i> <i>vieţi spusă de contemporani</i>. Editura
Humanitas, Bucureşti, 2014<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
2. Codreanu Th: <i>Dubla sacrificare a lui Eminescu</i>. Ed.
Macarie, Târgovişte, 1997<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
3. Crişan RM: <i>Eminescu interzis - Gândirea politică</i>. Ed. Tibo, Bucureşti,
2009 <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
4. Goci A: <i>Mihai Eminescu</i> : <i>Poezii.
Referinţe critice.</i> Ed. 100+1, Bucureşti, 1998<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
5.Ghanem KG: <i>Neurosyphilis: a historical perspective and</i> <i>review</i>. CNS Neuroscience&Therapeutics. 2010 ; 5/16 :e157-e168<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
6. Merritt HH, Adams RD, Solomon
HC: <i>Neurosyphilis.</i> Oxford University
Press, New York, 1940 <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
7. Murăraşu D: <i>M. Eminescu. Scrieri Politice</i>. Ed.
Societăţii Scriitorilor Români, Bucureşti, 2011<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
8. Neghina R, Neghina AM: <i>Medical controversies and dilemmas in
discussion about the illness and death of Mihai</i> <i>Eminescu (1850 – 1889), Romania’s National Poet</i>. Medical Problems
of Performing Artists 2011 ; 1/26 :44-50<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
9. Speteanu V (ed.), I Drăguşin
(îngrijitor ediţie): <i>Eminescu doineşte</i>...
Ed. Speteanu, Bucureşti, 2012<o:p></o:p></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-29336843419865438292015-01-31T12:35:00.001-08:002015-01-31T12:35:27.082-08:00Noi cum îl apărăm pe Eminescu?<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: 18pt;">EMINESCU a apărat prin scris poporul român, arătându-i virtuţile. Noi cum
îl apărăm pe Eminescu? <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;">Încep printr-o constatare, pe care mă voi strădui să o
dezvolt: <i>Eminescu a fost un geniu, nu
un nebun! </i>Genialitatea lui s-a
arătat nu numai în poezie, ci în tot ceea ce a scris, în toată activitatea lui
prin care a pus în valoare sufletul românesc. A-l declara pe Mihai Eminescu
nebun, alienat mintal, lipsit de judecată, dement, ca urmare a unor tulburări
psihice accentuate pe fondul unui sifilis nervos, este un act de o
gravitate majoră, care ar trebui probat şi nu doar murmurat, şoptit, spus pe la
colţuri şi preluat apoi în mod necontrolat ca fiind un fapt dovedit. Fiindcă o
asemenea afirmaţie, prin care se doreşte de fapt minimalizarea/anularea omului
de opinie Eminescu, pune într-un con de umbră întreaga operă eminesciană,
inclusiv poezia.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><br />Puţini sunt cei care cunosc în întregime ce a făcut
Eminescu. Adevărul despre opera lui Eminescu încă aşteaptă a fi rostit.
Activitatea sa publicistică şi politică orientată spre întregirea României este
încă o necunoscută, mai ales pentru tinerii în formare.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><br />Ce este însă mai grav, este faptul că Eminescu a fost,
în propria lui ţară, victima unora dintre cele mai josnice manevre de defăimare
publică, de dezinformare şi de intoxicare a opiniei publice, manevre efectuate
de servicii străine de spionaj, cu aprobarea tacită şi condamnabilă a
autorităţilor române din acele vremuri.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><br />E adevărat că practica trunchierii operei eminesciene a continuat şi peste
ani. Îmi aduc aminte cu obidă şi cu durere în suflet că în anii '50, fiind elev
de liceu, la limba română nu am studiat din Eminescu decât „Împărat şi
proletar". Atât. Dar de ce era pedepsit Eminescu şi de comunişti, de ce îi
era atât de schilodită opera, de ce publicistica lui a fost trecută la index
şi de peste un secol de la moartea lui toate regimurile politice din România au
trecut sub tăcere această importantă latură a activităţii lui ?</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><br />Ce i se
reproşa sau, ca să fiu mai direct, ce anume nu ştiu tinerii de azi despre
Eminescu ?</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><br />O importantă parte a activităţii lui, Eminescu a
dedicat-o gazetăriei şi politicii. La 26 de ani (1876) devine ziarist
profesionist şi debutează la <i>Curierul, de </i>la 27 de ani (1877), este
redactor la <i>Timpul, </i>la 30 de ani (1880) este redactor şef şi apoi
redactor de politică externă la acelaşi ziar, până în iunie 1883 când, la
vârsta de 33 de ani, este internat cu forţa într-un ospiciu.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><br />Ce s-a întâmplat ? De ce s-a recurs la această
soluţie? Era într-adevăr Eminescu atât de bolnav? De când şi cum se manifestase
boala?</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><br />Până atunci Eminescu îşi asumase soarta ţării,
amendându-i atât pe liberali, cât şi pe conservatori, pe care i-a acuzat
deschis pentru politica lor trădătoare de ţară, de cedare a intereselor
naţionale în favoarea marelui capital din afară. Scria cu o forţă devastatoare.
Era necruţător atunci când acuza iresponsabilitatea factorilor politici, hoţia,
demagogia şi logoreea. Se documenta minuţios, nu arunca vorbe în vânt. Era un
spirit radical şi, prin aceasta, extrem de incomod.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><br /><i>Timpul </i>era organul de
presă oficial al conservatorilor. Eminescu începe în paginile ziarului o
campanie de presă în favoarea realipirii Basarabiei la Patria-Mamă, acuză
politicile de deznaţionalizare austro-ungară şi ţaristă („o adâncă <span lang="FR">barbarie"),
</span>îşi
acuză colegii de partid-fruntaşii conservatori- că ajută la înfiinţarea unor
instituţii bancare străine, care fac apoi speculă pe spinarea românilor naivi.
În 1880 traduce din limba germană proiectul de program al Partidului
Conservator, conceput şi redactat de Titu Maiorescu.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><br />În comentariile pe care le face pe marginea acestui
program îl acuză deschis pe Maiorescu pentru participare la sacrificarea
românilor aflaţi sub puterea Imperiului Austro-Ungar, cărora li se îngrădea
accesul la şcoală şi biserică în limba română. Ca urmare a dezvăluirii acestui
act politic, Maiorescu imaginează un plan abject de înlăturare a lui Eminescu
din viaţa politică: detenţia lui pe motiv de nebunie. După cum se vede,
comuniştii nu au fost protocronişti în materie!</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><br />Liberalii fac imediat corp comun cu conservatorii şi
acceptă trimiterea la Viena a lui Petre Carp, mare fruntaş conservator, ca
reprezentant al ţării noastre. Petre Carp era mason iar Viena era un centru
puternic al masoneriei <span lang="FR">mondiale, </span>care dicta şi în Europa de Est.
Deranjaţi de intransigenţa lui Eminescu, de ardoarea cu care apăra interesele
neamului său, mai marii de la Viena îi cer <span lang="DE">imperativ </span>lui Carp să i
se închidă gura lui Eminescu. Drept urmare, Petre Carp îi scrie lui Maiorescu
şi-i cere textual: „şi mai potoliţi-l pe Eminescu".</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><br />Situaţia sa devine critică la ziar. Scârbit de
şicanele care i se fac, de încercările de a-l pune să-şi retragă declaraţiile,
Eminescu scrie în <i>Timpul:"ce suntem noi, comedianţi, saltimbanci de
uliţă să ne schimbăm opiniile ca pe nişte cămăşi şi partidul ca
cizmele?.". </i>Urmarea: în noiembrie 1881 este destituit de la conducerea
ziarului <i>Timpul </i>iar noului redactor şef i se cere să-l atace pe
Eminescu.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><br />În 1882 Eminescu participă la fondarea unei
organizaţii patriotice secrete, <i>Societatea Carpaţii, </i>care îşi propunea
să sprijine orice „întreprindere românească", îndeosebi pentru românii din
Imperiul Austro-Ungar. Obiectivele societăţii vizau în ultimă instanţă alipirea
Ardealului la ţara Românească. Imediat serviciile de spionaj ale imperiului chesaro-crăiesc
au intrat în funcţiune. Oamenii infiltraţi în interiorul societăţii, îl
informau pe ministrul plenipotenţiar al Austro-Ungariei la Bucureşti, Ernst von
Mayr, de toate acţiunile pregătite în sânul societăţii. Este consemnată
propunerea lui Eminescu ca studenţii transilvăneni care studiau la Viena, pe
timpul vacanţei lor în patrie, să contribuie la influenţarea opiniei publice în
favoarea realizării unei <i>Dacii Mari. </i>Activitatea lui Eminescu este
permanent urmărită de un anume Lachman, redactor la ziarul <i>„Bukarester
Tageblatt". </i>În afară de austro-ungari, Eminescu deranjase şi Imperiul
ţarist, fiind considerat un lider primejdios, care propagă idei naţionaliste.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><br />Deşi se ştia urmărit, Eminescu nu tace. El denunţă
expansiunea forţată a catolicismului în România, maghiarizarea numelor
româneşti în Transilvania şi îl ridiculizează pe regele Carol I pentru lipsa
sa de autoritate. Continuând să dezvăluie cârdăşia conservatorilor cu liberalii,
Eminescu devine indezirabil pentru toată lumea politică. Un om de o asemenea
cinste şi atât de necoruptibil deranja, evident, pe mulţi.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><br />Eminescu simte valul de ostilitate care se ridicase
împotriva lui, dar nu poate să prevadă evenimentele care au urmat. În 28 iunie
1883 este luat pe sus de poliţie şi <span lang="FR">internat </span>cu forţa
într-un ospiciu. Exact în acea zi Austro-Ungaria a rupt relaţiile diplomatice
cu statul român pentru 48 de ore, iar von Bismark i-a trimis o telegramă lui
Carol I, prin care Germania ameninţa cu războiul. După internarea abuzivă a lui
Eminescu la Sanatoriul Şuţu, internare plătită chiar de Titu Maiorescu,
guvernul a desfiinţat <i>Societatea Carpaţii </i>la cererea reprezentantului
Austro-Ungariei la Bucureşti. Miza acestor acţiuni era, de fapt, semnarea
tratatului secret dintre România şi Tripla Alianţă formată din Austro-Ungaria,
Germania şi Italia, ceea ce ar fi dus automat la excluderea revendicării
Ardealului de către Români şi, implicit, la interzicerea oricăror proteste
româneşti pentru eliberarea Ardealului, punându-le în afara legii. Ultima
picătură pentru autorităţi a fost citirea de către Eminescu a poeziei
„Doina" la data de 6 iunie 1883 la <i>Junimea.</i></span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><i><br /><o:p></o:p></i>Declararea nebuniei lui Eminescu a fost un act samavolnic,
premeditat, legat de aşa zise "interese de stat".... Tratatul a fost
semnat până la urmă în septembrie 1883, ceea ce a însemnat trădarea patrioţilor
ardeleni şi distrugerea civilă a lui Eminescu. Poliţia i-a sigilat casa,
Maiorescu i-a ridicat toate manuscrisele şi documentele, chipurile pentru a le
proteja, depunându-le abia după mulţi ani la Academie. Lui Eminescu nu i s-a
mai permis niciodată să-şi revadă corespondenţa, notele, însemnările. Motivele
au ieşit la iveală după studierea acelor manuscrise care au rămas nedistruse de
Maiorescu: împiedicarea unei alianţe a Casei Regale din România cu lumea
germană, mergând până la o răsturnare a lui Carol, considerat trădător al
României. Măsurile luate de serviciile secrete pentru a zădărnici asemenea
proiecte au fost simple: <u>suprimarea adversarului</u>, întâi ca persoană
civilă, apoi ca persoană în deplinătatea facultăţilor mintale, pentru ca să se
sfârşească prin exterminarea sa fizică. Oportunistul Titu Maiorescu insistă în
a prezenta exclusiv latura poetico-romantică a lui Eminescu, îndepărtând cu
brutalitate activitatea lui publicistică şi politică; se lansează zvonul
nebuniei lui Eminescu, considerată la început ca inexplicabilă, apoi legată de
o presupusă boală venerică sau chiar de una congenitală mergându-se până la
ipoteza perversă a unui lues ereditar, menit să maculeze şi familia lui
Eminescu. Punându-i-se diagnosticul de sifilis, i se administrează tratament
cu preparate de mercur în doze mari. În anii următori a fost arestat abuziv de
8 ori de către Poliţia Română în scopul intimidării lui. În tot acest timp şi-a
pierdut în bună parte fervoarea creativă. În 1888 Veronica Micle reuşeşte să-l
aducă la Bucureşti, unde colaborează anonim la câteva ziare şi reviste. În 13
ianuarie 1889, apare într-un ziar din Bucureşti ultimul text scris de Eminescu,
care a dus la ruperea unei fragile coaliţii dintre conservatori şi liberali.
Repede se află că anonimul în chestiune nu este altul decât „proscrisul"
Eminescu. Maşinăria se pune din nou în mişcare, Eminescu este găsit şi
„internat" iar, în martie 1889. De data aceasta nu mai iese viu.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><br />Concluzia oficială a morţii formulată în urma
autopsiei, coroborată cu declaraţiile medicilor care l-au tratat, a fost de
sifilis nervos cu paralizie generală progresivă (PGP). Iată însă că reluarea
cazului Eminescu ne arată că el a fost <span lang="FR">examinat </span>în 1884 în
Austria la clinica din Ober-Dobling de către Obersteiner şi Leidersdorf precum
şi în 1887 la Viena de Nothnagel. Toţi au diagnosticat o boală psihică de
natură nesifilitică. Neuropsihiatrul român Ovidiu Vuia reia în ultimii ani
datele medicale ale dosarului Eminescu şi ajunge la concluzia că între prima
criză din 1883 şi ultima din 23 martie 1889, Eminescu a prezentat elementele
clinice ale unei psihoze maniaco-depresive, peste care s-au suprapus semnele
unei intoxicaţii cronice cu mercur (hidrargirism), care cuprind polinevrite,
turburări psihice, miocardite generatoare de sincope cardiace. De altfel, la
autopsie inima, ficatul şi rinichii lui pledau pentru acest tip de leziuni
toxice, în timp ce creierul lui nu arăta atrofia caracteristică paraliziei
generale progresive din sifilisul terţiar. Aceasta explică de ce la Eminescu
tulburările psihice erau mai mult de ordin afectiv, cu menţinerea memoriei,
fără tulburări de vorbire sau scris. Expresia finală a paraliziei generale
progresive este demenţa, în timp ce Eminescu a fost lucid până în ultimele
clipe. Oricum paralizia generală progresivă nu se remite niciodată <span lang="DE">spontan,
</span>pe
când la Eminescu am asistat la perioade de ameliorare întretăiate cu acutizări
ale fenomenelor psihice. Deci diagnosticul de <i>psihoză maniaco-depresivă,
asociată şi complicată de un hidrargirism cronic </i>(ca urmare a unui tratament
intempestiv cu mercur pentru un presupus sifilis) exprimă cu mare probabilitate
manifestările pe care le-a prezentat Mihail Eminescu.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><br />Evident că elementul fundamental de afirmare/infirmare
a substratului organic al unei paralizii generale progresive în stadiul de
demenţă, rămâne examenul anatomo-patologic <i>microscopic </i>al creierului lui
Eminescu. La Biblioteca Academiei Române se află corespondenţa purtată de savantul
Gheorghe Marinescu (pe atunci în vârstă de doar 26 de ani, proaspăt venit de la
Paris) cu A.C.Cuza:"Creierul mi <span lang="FR">sa </span>adus de la
Institutul Şuţu într-o stare de descompunere, care nu permitea un studiu fin al
structurii circum-voluţiunilor. Putrefacţia era datorată căldurii şi faptului
că a fost scos prea târziu după moarte. Creierul era într-adevăr voluminos,
circumvoluţiile bogate şi bine dezvoltate şi prezenta ca leziuni microscopice o
meningită localizată la lobulii anteriori. Din nenorocire, creierul fiind-aşa
cum am spus- descompus-, nu am făcut studiul histologic, ceea ce e o mare lacună".</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><br />Îmi permit să atrag atenţia asupra greşelii de tipar
din textul de mai sus publicat de Augustin Z.N. Pop, în care se scrie leziuni <i>microscopice
</i>(ceea ce ar fi necesitat un studiu la microscop, care nu s-a putut
efectua), în loc de leziuni <i>macroscopice </i>(ceea ce, de fapt, nu i-a
permis lui Gheorghe Marinescu elaborarea unui diagnostic de certitudine în
cazul în speţă).</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: large;"><br />La aproape 125
de ani de la moartea lui Eminescu constatăm că defăimarea lui nu a încetat. În
manualele şcolare continuă denaturarea adevărului privitor la Eminescu, a cărui
moarte este pusă în mod eronat pe seama unei demenţe sifilitice. Este destul de
evident că prin diagnosticul de demenţă se încearcă minimalizarea operei
publicistice a poetului şi, pe cale de consecinţă, a acţiunilor lui politice.
Acest act medical reverberează însă şi în aprecierea calităţii poeziilor scrise
după 1883, dar şi înainte de prima internare. Fiindcă una este să suferi de o
psihoză maniaco-depresivă, cu accese pentru care a fost spitalizat şi de unde a
ieşit de fiecare dată aproape complet restabilit, cu facultăţi intelectuale
normale şi potenţial creator demonstrat şi alta este demenţa din PGP, care are
un caracter progresiv, fără remisiuni.Ţinta acestei defăimări nu este numai <i>Eminescu-românul
absolut </i>cum îl numea Petre Ţuţea. Ţinta suntem noi toţi românii, cărora ni
se mânjesc simbolurile, ni se atacă esenţele. Eminescu nu s-a încovoiat în faţa
opresorilor, cu preţul vieţii lui; Eminescu a avut geniala intuiţie de a <span lang="FR">anticipa
</span>unirea
românilor împotriva tuturor aparenţelor care-l contraziceau. El a dat măsura
adevăratului patriotism. Eminescu este un bun al poporului român, care trebuie
apărat aşa cum ne apărăm familia, cum ne apărăm avuţia, cum ne apărăm credinţa.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<o:p></o:p></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: right; text-indent: 36pt;">
<b> <span style="font-size: large;">Prof Dr Nicolae CONSTANTINESCU</span></b><o:p></o:p></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-69390504568193344082015-01-31T12:16:00.003-08:002015-01-31T12:26:36.531-08:00Eminescu e viu<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgH0FSroG80wlHu_2Y4JF9gFZ4qnw8fU9nP4YrlhGkAl3f6r3CBlV7H7B6-Bcaq3t8PiDNfoWARRcxIiJr6RHzFNAkn3y-9CFdV0n00IM1sE9NxDubhh-2tdM6KCbjcg4ogxXYyMPZbtds/s1600/EMINESCU+004.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgH0FSroG80wlHu_2Y4JF9gFZ4qnw8fU9nP4YrlhGkAl3f6r3CBlV7H7B6-Bcaq3t8PiDNfoWARRcxIiJr6RHzFNAkn3y-9CFdV0n00IM1sE9NxDubhh-2tdM6KCbjcg4ogxXYyMPZbtds/s1600/EMINESCU+004.jpg" /></a><b style="font-size: 18pt; line-height: 36.25pt; text-align: center;">Eminescu e viu</b></div>
<div align="center" class="Style9" style="margin-top: 0.95pt; text-align: center;">
<span class="FontStyle72"><span style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-language: RO;"><b>Se dedică
d-lor profesori dr. Nicolae Constantinescu şi Florin Gheorghe</b><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 11.5pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan;">
<span class="FontStyle103">Au trecut amar de ani de când a murit Eminescu. Am văzut lângă mormântul
său un grupuscul de fiinţe care nu puteau, chiar nu erau în stare, să ne spună
de ce se adunaseră acolo. Trista comemorare a eşuat într-un moment jenant, de
tăcere vinovată şi din partea celor care se declară eminescologi, speriaţi de
ştirile inepte revărsate prin toate canalele. Se pare că urmaşii celor care
l-au vânat şi l-au asasinat pe marele poet au învins. Ei decretează, cu o
suspectă insistenţă, că Eminescu e depăşit, că a devenit „scheletul nostru din
debara" şi - la urma urmei - ce atâta atenţie ar merita poetul, care nici
măcar român nu era... Aceşti zoili l-au făcut pe Eminescu nebun, afemeiat,
lunatic. Însuşi G. Călinescu în „Viaţa lui Mihai Eminescu" a transcris
acest colportaj abject ieşit din stabilimentul lui Şuţu, deşi îşi răscumpără
greşeala prin formidabilul paragraf final al capitolului „Agonia morală şi
moartea", pe care îl transcriem pentru toţi cei care nu l-au citit:„Astfel
se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l
va ivi vreodată, poate, pământul românesc. ,,APE VOR SECA ÎN ALBIE, ŞI PESTE
LOCUL ÎNGROPĂRII SALE VA RĂSĂRI PĂDURE SAU CETATE, ŞI CÂTE O STEA VA VEŞTEJI PE
CER ÎN DEPĂRTĂRI, PÂNĂ CÂND ACEST PĂMÂNT SĂ-ŞI STRÎNGĂ TOATE SEVELE ŞI SĂ LE
RIDICE ÎN ŢEAVA SUBŢIRE A ALTUI CRIN DE TĂRIA PARFUMURILOR SALE."<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 11.5pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 11.5pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103">Eminescu a fost fericit în copilărie şi
adolescenţă. Restul vieţii a îndurat sărăcia şi foamea. A scris şi a susţinut o
vastă operă jurnalistică, unde a încercat să-şi apere neamul de urgiile
vremurilor. A mai încercat să lupte cu imperiile de la apus şi răsărit, care
pregăteau sfârtecarea ţării. A luptat din răsputeri cu iscoadele acestora, dar
şi cu cozile de topor de la Bucureşti. Şi-a scris geniala operă poetică cu o
îndârjire şi migală de bijutier absolut, înrobit de gândul perfecţiunii -stau
mărturie miile de pagini ale manuscriselor, atâtea câte au mai rămas şi au
avut loc în ediţia critică Perpessicius. Da, jurnalistul Eminescu îi înfuria
pe adversari prin talentul de a scrie adevărul. Da, geniala operă poetică îi
umplea de pizmă pe diletanţii infatuaţi, îi tortura prin perfecţiunea muzicală
a poemelor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 11.5pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 11.5pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 0cm;">
<span class="FontStyle103"> Mihai
Eminescu nu încape în sintagma „ultimul (mare) romantic", aşa doct-academic
încearcă unii adulatori ai mitului/blestemului meşterului Manole, să-l închidă
într-un tipar născocit ca „blestem" al neputinţei culturii şi literaturii
române de a crea fundamental şi peren. Cine are în faţă opera eminesciană în
totalitatea sa simte şi apoi înţelege pe deplin vastitatea spaţiului poetic şi
filozofic, unde, din matrice magică a cuvântului românesc, pulsează etern o
forţă orfică ireversibilă, precum mareea cosmică. Marile poeme filozofice
alcătuiesc un nucleu de plasmă metaforică ce aparţine universalului. Cine
(mai) citeşte încă, în ciuda unor profeţi falşi ai „morţii Galaxiei
Gutenberg", se regăseşte pe sine ca fiinţă gânditoare pe deplin. Poezia
eminesciană, fie şi în traducere, îl ajută pe cititor să redescopere un leac
arhaic: iradierea metaforei, cântecul-descântecul armonic al iubirii şi al
dorului. Deschideţi cartea vrăjită a poeziei prin Eminescu, şi, oricât de pragmatic
şi de prozaic v-aţi considera, precum se credeau studenţii mei americani,
sufletul vostru se va dulce-deschide către toate cele ale fiinţei şi ale
lumilor, către comuniunea cu Dumnezeirea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 11.5pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 0cm;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 11.5pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.65pt;">
<span class="FontStyle103">Ajuns aici şi acum, obosit şi aproape învins de
zgomotul furios, de lava murdară a cotidianului, aş vrea să vă reamintesc -
spre deplină împăcare - rugăciunea lui Eminescu către Fecioara Maria:<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 11.5pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.65pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style21" style="margin: 0cm 54.7pt 0.0001pt 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">„Crăiasă
alegându-te îngenunchem rugându-te, <o:p></o:p></span></div>
<div class="Style21" style="margin: 0cm 54.7pt 0.0001pt 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Înalţă-ne,
ne mântuie din valul ce ne bântuie, <o:p></o:p></span></div>
<div class="Style21" style="margin: 0cm 54.7pt 0.0001pt 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Fii
scut de întărire şi zid de mântuire, <o:p></o:p></span></div>
<div class="Style21" style="margin: 0cm 54.7pt 0.0001pt 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Privirea-ţi
adorată asupră-ne coboară, <o:p></o:p></span></div>
<div class="Style21" style="margin: 0cm 54.7pt 0.0001pt 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">O,
Maică prea curată şi pururea Fecioară, Marie!"<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style21" style="margin: 0cm 54.7pt 0.0001pt 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18">
<span class="FontStyle103">Poezia geniului vindecă şi
acoperă adânci răni sufleteşti.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 11.5pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">De aceea eu consider că Mihai Eminescu este viu,
iar poporul român, care a zămislit această minune binecuvântată a lumii, va
dăinui împreună cu limba română. <o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>
</b> Prof dr.<b>
</b>Radu ROTARU-Iaşi<o:p></o:p></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-48800169897616929452015-01-31T11:31:00.000-08:002015-01-31T11:31:00.569-08:00Doina de Mihai Eminescu<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>DOINA<o:p></o:p></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0dDlX9-8MD_VGV22NT6ur3Gz4Qp6eOpc00-ck5fHWK8Nk_l48iC8lEokbiPxF5bapls8oqvxD8r4z620_Bdfhu301CiWegB28MrQuvdq3w_vvKQpmuQtE7icRPiKkJNALtLq_FjVPK20/s1600/Doina.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0dDlX9-8MD_VGV22NT6ur3Gz4Qp6eOpc00-ck5fHWK8Nk_l48iC8lEokbiPxF5bapls8oqvxD8r4z620_Bdfhu301CiWegB28MrQuvdq3w_vvKQpmuQtE7icRPiKkJNALtLq_FjVPK20/s1600/Doina.jpg" height="192" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
<div class="MsoNormal">
</div>
<div style="text-align: center;">
De la Nistru pân' la Tissa</div>
<span lang="EN-US"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span lang="EN-US">Tot Românul plânsu-mi-s'a, </span></div>
<span lang="EN-US">
<div style="text-align: center;">
Ca nu mai poate strabate</div>
<div style="text-align: center;">
De-atâta strainatate.</div>
<div style="text-align: center;">
Din Hotin si pân la Mare</div>
<div style="text-align: center;">
Vin Muscalii de-a calare, </div>
<div style="text-align: center;">
De la Mare la Hotin</div>
<div style="text-align: center;">
Mereu calea ne-o atin;</div>
<o:p></o:p></span><br />
<div class="MsoNormal">
</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<span lang="EN-US"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span lang="EN-US">Din Boian la Vatra-Dornii</span></div>
<span lang="EN-US">
<div style="text-align: center;">
Au umplut omida cornii, </div>
<div style="text-align: center;">
Si strainul te tot paste</div>
<div style="text-align: center;">
De nu te mai poti cunoaste.</div>
<div style="text-align: center;">
Sus la munte, jos pe vale</div>
<div style="text-align: center;">
Si-au facut dusmanii cale, </div>
<div style="text-align: center;">
Din Satmar pân' în Sacele</div>
<div style="text-align: center;">
Numai vaduri ca acele.</div>
<div style="text-align: center;">
Vai de biet Român saracul!</div>
<div style="text-align: center;">
Îndarat tot da ca racul, </div>
<div style="text-align: center;">
Nici îi merge, nici se 'ndeamna, </div>
<div style="text-align: center;">
Nici îi este toamna, toamna, </div>
<div style="text-align: center;">
Nici e vara vara lui, </div>
<div style="text-align: center;">
Si-i strain în <st1:place w:st="on">tara</st1:place> lui.</div>
<o:p></o:p></span><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="EN-US">De la Turnu’n Dorohoi<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="EN-US">Curg duşmanii în puhoi<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="EN-US">Şi s’aşează pe la noi;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
Şi cum vin cu drum de
fier<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
Toate cantecele pier,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
Zboară păsările toate<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
De neagra străinătate<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
Numai umbra spânului <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div style="text-align: center;">
La uşa creştinului.</div>
<span lang="EN-US"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span lang="EN-US"><br /></span></div>
<span lang="EN-US">
<!--[if !supportLineBreakNewLine]-->
<!--[endif]--><o:p></o:p></span><br />
<div class="MsoNormal">
</div>
<div style="text-align: center;">
Îsi dezbracă ţara sânul, </div>
<span lang="EN-US"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span lang="EN-US">Codrul - frate cu Românul -</span></div>
<span lang="EN-US">
<div style="text-align: center;">
De secure se tot pleacă</div>
<div style="text-align: center;">
Şi isvoarele ei seaca -</div>
<div style="text-align: center;">
Sărac în <st1:place w:st="on">ţară</st1:place> săracă!</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Cine-au îndrăgit străinii, </div>
<div style="text-align: center;">
Mânca-i-ar inima câinii, </div>
<div style="text-align: center;">
Mânca-i-ar casa pustia, </div>
<div style="text-align: center;">
Şi neamul nemernicia!</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Ştefane Măria Ta, </div>
<div style="text-align: center;">
Tu la Putna nu mai sta, </div>
<div style="text-align: center;">
Las' Archimandritului</div>
<div style="text-align: center;">
Toata grija schitului, </div>
<div style="text-align: center;">
Lasa grija Sfinţilor</div>
<div style="text-align: center;">
În seama părinţilor, </div>
<div style="text-align: center;">
Clopotele să le tragă</div>
<div style="text-align: center;">
Ziua 'ntreagă, noaptea 'ntreagă, </div>
<div style="text-align: center;">
Doar s'a 'ndura Dumnezeu, </div>
<div style="text-align: center;">
Ca sa 'ţi mântui neamul tau!</div>
<o:p></o:p></span><br />
<br />
<div class="MsoNormal">
</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<span lang="EN-US"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span lang="EN-US">Tu te 'nalţă din mormânt, </span></div>
<span lang="EN-US">
<div style="text-align: center;">
Să te aud din corn sunând</div>
<div style="text-align: center;">
Şi <st1:place w:st="on"><st1:country-region w:st="on">Moldova</st1:country-region></st1:place>
adunând.</div>
<div style="text-align: center;">
De-i suna din corn odată, </div>
<div style="text-align: center;">
Ai s'aduni <st1:place w:st="on"><st1:country-region w:st="on">Moldova</st1:country-region></st1:place>
toată, </div>
<div style="text-align: center;">
De-i suna de două ori, </div>
<div style="text-align: center;">
Îti vin codri 'n ajutor, </div>
<div style="text-align: center;">
De-i suna a treia oară</div>
<div style="text-align: center;">
Toţi duşmanii or să piară</div>
<div style="text-align: center;">
Din hotară în hotară -</div>
<div style="text-align: center;">
Îndragi-i-ar ciorile</div>
<div style="text-align: center;">
Şi spânzuratorile!</div>
<div style="text-align: right;">
<b style="text-align: center;">MIHAI EMINESCU</b></div>
<o:p></o:p></span>Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-4367800264689878962015-01-31T10:25:00.001-08:002015-01-31T11:21:34.076-08:00Memorabila întâlnire din 27 iunie 2014 consacrată bolilor suferite de Mihai Eminescu - îndeosebi în perioada 1883 -1889, organizată de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă si Artă în Bucureşti<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; margin-top: 8.4pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Au participat Acad. Eugen
Simion - preşedintele Fundaţiei, Prof. Dr.Irinel Popescu -membru corespondent
al Academiei Române şi preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale din România,
Prof. Dr. Octavian Buda - istoria medicinii, Prof. Dr.Vladimir Beliş - medicină
legală, Prof. Dr. Călin Giurcăneanu - dermato-venerologie, Conf. Dr. Bogdan
Popescu - </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">neurologie, </span></span><span class="FontStyle103">Prof. Dr. Dan Prelipceanu
- psihiatrie, Acad. Dr.Victor Voicu - toxicologie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; margin-top: 8.4pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.5pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><b><u>Acad.
Eugen Simion</u></b></span><span class="FontStyle103"> şi-a început discursul prin a arăta că Eminescu a
fost şi este atacat din trei direcţii: agresat de detractorii care-l consideră
depăşit ca poet, ridicol ca prozator, nul ca om politic, sursă a
legionarismului românesc; agresat de zelatori, de adulatorii care folosesc ca
pe un leit-motiv afirmaţia că Eminescu a fost excepţional în toate
disciplinele; cu o biografie afectată de neelucidarea bolilor de care a suferit
în perioada 1883 - 1889, precum şi a cauzelor morţii lui, ambele datorate unei
inerţii a instituţiilor noastre.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; margin-top: 7.2pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103">În legătură cu cea de a
treia direcţie, Acad Eugen Simion 1-a invitat pe Prof. Dr. Irinel Popescu să
convoace un grup de personalităţi medicale pentru elaborarea unui punct de
vedere medical documentat pe această temă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; margin-top: 7.2pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan;">
<span class="FontStyle103"><b><u>Prof. dr. Irinel Popescu</u></b></span><span class="FontStyle103"><b> </b></span><span class="FontStyle103">i-a prezentat pe participanţi şi a insistat asupra
necesităţii redactării documentului final.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Consideră că internarea din <st1:metricconverter productid="1883 a" w:st="on">1883 a</st1:metricconverter> lui Mihai Eminescu
s-a făcut ca urmare a unei crize de manie, după care, în cei 6 ani pe care i-a
mai trăit, el nu a mai avut strălucirea anterioară. La simptomele psihozei
maniaco-depresive s-au adăugat cele provocate de administrarea intempestivă a
clorurii de mercur (sublimat coroziv) de către dr. Fr. Iszak, deşi în acea
perioadă substanţa fusese scoasă de mult timp din Europa datorită efectelor ei
toxice. Între lunile februarie-iunie 1989 lui Mihai Eminescu i s-a </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">administrat </span></span><span class="FontStyle103">intravenos clorură de
mercur la Institutul Şuţu şi probabil că aceasta a fost cauza stopului cardiac,
care i-a provocat moartea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Este de menţionat că tânărul Gheorghe Marinescu a
descris creierul lui Eminescu ca fiind de dimensiuni importante, cu circumvoluţii
bine delimitate. Traumatismul cranio-cerebral pe care 1-a suferit cu 2 săptămâni
înainte a fost minor, nefiind cauzator de deces.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 15.1pt;">
<span class="FontStyle103"><b><u>Prof. Dr.
Octavian Buda</u></b></span><span class="FontStyle103"> a definit </span><span class="FontStyle104"><span style="font-size: 9.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-language: RO;">patografia
</span></span><span class="FontStyle103">drept o
construcţie biografică pe temeiul bolilor avute de un individ. El comentează un
articol scris de dr. Panait Zosin, care 1-a examinat pe Mihai Eminescu în 6
noiembrie 1886 şi a diagnosticat o alienaţie mintală cu accese acute, produsă
probabil de gome sifilitice pe creier şi exacerbată de alcoolism, deşi nu avea
la vremea aceea nici un element care să susţină etiologia luetică. La
Institutul Şuţu s-a diagnosticat o paralizie generală preluându-se fără
discernământ diagnosticele de alcoolism şi sifilis, grefate pe o patologie
heredo-colaterală încărcată (sifilis ereditar sau congenital?), 2 fraţi care
s-au sinucis, o soră paralizată, alt frate alcoolic.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 15.1pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><b><u>Prof.dr.Dan
Prelipceanu</u></b></span><span class="FontStyle103"> susţine diagnosticul de psihoză
maniaco-depresivă. Consideră că volumul scos de dr. Ion Nica în 1972 (Eminescu:
structura somato-psihică) ar trebui reeditat. Din anii '80 psihoza
maniaco-depresivă a primit numele de tulburare bipolară. Componenta maniacală
a acestei tulburări se poate diagnostica extrem de rapid, în timp ce diagnosticarea
componentei depresive poate cere ani de zile pentru a putea fi afirmată cu
certitudine. Oricum, Prof. Dan Prelipceanu crede că această componentă depresivă
s-a vădit în poezie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Pentru sindromul bipolar al lui Eminescu există
probe directe (relatările lui Şuţu despre tulburările de comportament, opinia
renumitului psihiatru Eliot Slater, autorul celebrului tratat Clinical
Psychiatry, care a primit de la dr. Nica dosarul cu boala lui Eminescu şi a
concluzionat fără nici o rezervă că este vorba despre o psihoză
maniaco-depresivă) şi probe indirecte, printre care opinia unor psihiatri de
renume că patologia afectivă domină la scriitorii cu probleme psihice iar
creativitatea artistică poate fi asociată cu bipolaritatea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103"><b><u>Prof.Dr.Călin
Giurcăneanu</u></b></span><span class="FontStyle103"> anulează din start ipoteza sifilisului ereditar,
apoi a celui congenital. Se poate vorbi la Eminescu de o ereditate doar
în sfera neuro-psihică (Harieta a avut parapareză, 2
fraţi s-au sinucis, o soră a avut un fiu paranoic). În privinţa sifilisului
congenital, semnele apar precoce, până la 20 de ani. În ceea ce priveşte
sifilisul dobândit, pentru ca să intre în faza terţiară, Eminescu ar fi trebuit
să aibă manifestări ale sifilisului primar, apoi ale celui secundar
caracterizat prin rozeole sifilitice, febră, dureri de oase şi semne de nefrită
datorate toate septicemiei treponemice. 1/3 din bolnavii cu sifilis secundar
trec în faza terţiară după 3-5 ani. 50% dintre bolnavii cu sifilis terţiar fac
gome sifilitice iar altă jumătate prezintă forme severe de neurosifilis sau
sifilis cardio-vascular.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103">Analiza datelor obiective pe care le avem despre
boala lui Eminescu arată prezenţa unor ulceraţii gambiere, apărute din 1874,
tratate la Odesa cu băi şi iodură de potasiu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103">În antecedentele personale ale lui Eminescu sunt
consemnate numeroase episoade de infecţie faringiană, otită cronică - ca surse
de infecţie endogenă. Faptul că nodozităţile treceau după 3-5 zile înclină
diagnosticul spre </span><span class="FontStyle104"><span style="font-size: 9.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-language: RO;">eritema
nodosum reumaticum </span></span><span class="FontStyle103">(eritemul nodos post-infecţios). Goma sifilitică are
un ciclu evolutiv, după care dispare, fără să mai recidiveze datorită
instalării unei imunităţi antisifilitice. În privinţa tratamentului cu mercur,
acesta avea o indicaţie doar în fazele precoce de sifilis şi în nici un caz nu
poate fi justificată aplicarea lui în paralizia generală progresivă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 13.9pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><b><u>Acad.
Victor Voicu</u></b></span><span class="FontStyle103"> arată că Mihai Eminescu a fost tratat cu clorură
de mercur (sublimat coroziv) atât sub formă de fumi-gaţii, cât şi în
administrare percutană şi intravenoasă. Odată administrate, </span><span class="FontStyle103"><span lang="IT">preparatele </span></span><span class="FontStyle103">pe bază de mercur au un
timp de înjumătăţire de 60 de zile iar eliminarea se face prin mucoasa bucală (
explică gingivi-ta, stomatita şi hipersalivaţia), prin rinichi unde poate
provoca insuficienţă renală şi prin mucoasa entero - colică.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">Mercurul este un toxic al structurilor
intracelulare şi explică polimorfismul simptomatologie care cuprinde fenomene
neuro-psihice, eretism cardiac, </span><span class="FontStyle103"><span lang="ES-TRAD">tremor, </span></span><span class="FontStyle103">tulburări de
personalitate, manifestări </span><span class="FontStyle103"><span lang="FR">gastro-intestinale, </span></span><span class="FontStyle103">manifestări renale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103">La Eminescu diagnosticul de hidrargirism este clar.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><b><u>Conf. </u></b></span><span class="FontStyle103"><b><u><span lang="ES-TRAD">Dr. </span></u></b></span><span class="FontStyle103"><b><u>Bogdan Popescu</u></b></span><span class="FontStyle103"> arată că în faza hipomaniacală
individul este hiperactiv, este hiperproductiv. Eminescu nu a prezentat o boală
neurologică organică, întrucât în aceste forme nu există reveniri. Astfel,
diagnosticul de paralizie generală progresivă la care se constată demenţă,
ataxie, dizartrie, semnul Argyll </span><span class="FontStyle103"><span lang="ES-TRAD">– </span></span><span class="FontStyle103">Robertson, este complet
hazardat. Explicaţia pentru inflamaţia meningelor constatată de Gheorghe
Marinescu este otita de care a suferit din copilărie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><b><u><span lang="ES-TRAD">Prof. </span></u></b></span><span class="FontStyle103"><b><u>dr.
Vladimir Beliş</u></b></span><span class="FontStyle103"> a constatat politizarea bolii lui Eminescu
de către politicienii liberali, care au dorit să-1 prezinte ca pe un bolnav de
sifilis cu mintea rătăcită. Se comentează concluziile unei cărţi despre boala
lui Eminescu, scrisă de prof. dr. Gheorghe Scripcaru de la Iaşi, în care
autorul relatează autopsia efectuată de Şuţu şi Alexianu la spitalul
Brâncovenesc, în prezenţa unor autorităţi locale </span><span class="FontStyle103"><span lang="EN-US">administrative </span></span><span class="FontStyle103">şi judiciare.
Buletinul de autopsie consemnează şi numele a doi îngrijitori analfabeţi care
au iscălit prin punerea degetului. Diagnosticul lor a fost de meningită cronică
a lobilor frontală, cicatrici pretibiale şi aortită luetică </span><span class="FontStyle103"><span lang="ES-TRAD">(?),
</span></span><span class="FontStyle103">fără
să se bazeze pe nici un examen anatomo-patologic. Au fost descrise modificări
macroscopice datorate intoxicaţiei cu mercur: stomatită, tiflită, nefrită.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan;">
<span class="FontStyle103">Ulterior Şuţu a devenit profesor de psihiatrie şi medicină legală şi se
pare că a avut îndoieli în legătură cu diagnosticul de lues.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan;">
<span class="FontStyle103"><br /></span></div>
<div class="Style18" style="line-height: 12.0pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-pagination: widow-orphan; text-indent: 14.15pt;">
<span class="FontStyle103"><b><u>Prof.
dr. Irinel Popescu</u></b></span><span class="FontStyle103"> <u>arată în concluzie că diagnosticul care se
poate susţine la Mihai Eminescu este cel de psihoză </u></span><span class="FontStyle104"><u><span style="font-size: 9.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-language: RO;">maniaco-depresivă, deci de maladie bipolară, peste
care s-a suprapus o intoxicaţie cronică cu mercur.<o:p></o:p></span></u></span></div>
<div class="Style40" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; margin-left: 72.0pt; margin-right: 0cm; margin-top: .25pt; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<br />
<div class="Style40" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; margin-left: 72.0pt; margin-right: 0cm; margin-top: .25pt; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span class="FontStyle105"><span style="font-size: 9pt;">Textul a fost realizat de prof. dr. Nicolae
CONSTANTINESCU, participant activ la discuţiile prilejuite de această întâlnire.<o:p></o:p></span></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-1467689820053084512015-01-31T09:48:00.001-08:002015-01-31T23:36:30.398-08:00Eminescu şi Idealul Naţional<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<b><span style="font-size: 16pt;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<b><span style="font-size: 16pt;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<b><i><span style="font-size: 16pt;">"Schimbaţi opiniunea
publică, daţi-i o alta direcţiune, răscoliţi geniul naţional — spiritul propriu
şi caracteristic al poporului din adâncurile în care doarme, făceţi o uriaşă
reacţiune morală, o revoluţiune de idei, în care ideea românesc să fie mai mare
decât uman, genial, frumos, în fine, fiţi români şi iar români".<o:p></o:p></span></i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<b><i><span style="font-size: 16pt;">"O! nu trebuie oameni mulţi
pentru asta... Spiritul public este fapta puţinor oameni. O singură frunte unsă
cu mirul lui Dumnezeu e în stare să farme oceanul cugetărilor omeneşti, o
singură volbură gigantică, care să se-nalţe din fundul abisului mării până sus
în nourii gânditori din cerul luceafărului ce se numeşte geniu".<o:p></o:p></span></i></b></div>
<b><i><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Din "Geniu
pustiu" roman din tinereţea lui Eminescu tipărit prima dată în
editura Institutului grafic "Minerva"</span></i></b><b style="text-align: center;"><i><span style="font-size: 16pt;">din Bucureşti.</span></i></b><br />
<b style="text-align: center;"><i><span style="font-size: 16pt;"><br /></span></i></b>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<div style="text-align: left;">
La mijloc de codru des</div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<div style="text-align: left;">
Toate păsările ies</div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigVnztLWGww_N-HiEZDLXEnIzhcjOV-b3RcvGVa2E3Wp2qWNkBNjnp13FuVVza_6cvuHAl_nQ5XkeNnDNq5cbajKqdP2ifvj2pDk-yeyeV1AvEVbubW3P4qLk31qGb2P8c_uo9y3I4JAw/s1600/la+mijloc+de+codru+des.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigVnztLWGww_N-HiEZDLXEnIzhcjOV-b3RcvGVa2E3Wp2qWNkBNjnp13FuVVza_6cvuHAl_nQ5XkeNnDNq5cbajKqdP2ifvj2pDk-yeyeV1AvEVbubW3P4qLk31qGb2P8c_uo9y3I4JAw/s1600/la+mijloc+de+codru+des.jpg" height="320" width="240" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Foto
Gabriela Silvia Gheorghe<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: right;">
Nu e păcat <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: right;">
Ca să se lepede <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: right;">
Clipa cea repede <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: right;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: right;">
Ce ni s-a dat? <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: right;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFAHEhFbKwRAIZc-CJFCW0NUFru7H4IGX-gzjer5qI5NIK2FGN9fUt0D6LmMDwG95uzA44hDCR7Hu6B_XPaE8q1arfE50h608u6WJ7T9gFfeWVC_JtGHFrTIzZm_JaeGADyquutODpy18/s1600/flori.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFAHEhFbKwRAIZc-CJFCW0NUFru7H4IGX-gzjer5qI5NIK2FGN9fUt0D6LmMDwG95uzA44hDCR7Hu6B_XPaE8q1arfE50h608u6WJ7T9gFfeWVC_JtGHFrTIzZm_JaeGADyquutODpy18/s1600/flori.jpg" height="212" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: right;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<div style="text-align: right;">
<span style="font-size: 13.3333330154419px; text-align: start;"> Foto Gabriela Silvia Gheorghe</span></div>
</div>
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><!--[if gte vml 1]><v:shapetype
id="_x0000_t75" coordsize="21600,21600" o:spt="75" o:preferrelative="t"
path="m@4@5l@4@11@9@11@9@5xe" filled="f" stroked="f">
<v:stroke joinstyle="miter"/>
<v:formulas>
<v:f eqn="if lineDrawn pixelLineWidth 0"/>
<v:f eqn="sum @0 1 0"/>
<v:f eqn="sum 0 0 @1"/>
<v:f eqn="prod @2 1 2"/>
<v:f eqn="prod @3 21600 pixelWidth"/>
<v:f eqn="prod @3 21600 pixelHeight"/>
<v:f eqn="sum @0 0 1"/>
<v:f eqn="prod @6 1 2"/>
<v:f eqn="prod @7 21600 pixelWidth"/>
<v:f eqn="sum @8 21600 0"/>
<v:f eqn="prod @7 21600 pixelHeight"/>
<v:f eqn="sum @10 21600 0"/>
</v:formulas>
<v:path o:extrusionok="f" gradientshapeok="t" o:connecttype="rect"/>
<o:lock v:ext="edit" aspectratio="t"/>
</v:shapetype><v:shape id="_x0000_i1025" type="#_x0000_t75" style='width:192.75pt;
height:193.5pt'>
<v:imagedata src="file:///C:\Users\DJ-Snail\AppData\Local\Temp\msohtmlclip1\01\clip_image001.jpg"
o:title="P4051081"/>
</v:shape><![endif]--><!--[if !vml]--><!--[endif]--></span>Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6449070894402653832.post-62478647680616092712015-01-31T07:50:00.000-08:002015-01-31T09:33:12.888-08:00EMIESCU - pintre noi supliment literar<div class="WordSection1">
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<div align="center" class="MsoNormal">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal">
<span lang="EN-US" style="font-size: 14.0pt;"> </span><b><u><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></u></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal">
<b><u><span lang="EN-US">MATRICE HARETIANĂ<o:p></o:p></span></u></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-US">˝Cugetarea Europeană˝, editată de Asociaţia Europeană a Cadrelor
Didactice-Secţiunea Naţională Română, a împlinit recent 15 ani şi va continua
să apară sub auspiciile unei fraze a lui Spiru Haret:˝ Cum arată astăzi şcoala,
va arăta mâine ţara˝. Atunci au fost puse bazele unui sistem public de şcoală valabil
şi astăzi. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-US">Viitorul unui popor se conturează prin educaţie, prin instruire
calificată. Chiar dacă un Alvin Toffler decreta decesul Galaxiei Gutemberg,
chiar dacă, înainte cu câteva decenii, Ray Bradbury –în ˝451° Farenheit˝ avea
viziunea unei societăţi în care deţinerea unei cărţi era calificată drept
crimă, gândul lui Spiru Haret e biruitor şi de o acută actualitate. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-US">Mă înseninez însă amintindu-mi cum un papă, ajuns în România, a
declarat că a venit în ˝Gradina Maicii Domnului˝, aşa cum a găsit el scris în
arhivele Vaticanului. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-US">Mi-am întărit, astfel, convingerea că România profundă e vie, că
avem un lanţ neîntrerupt de valori de la cronicari prin D Cantemir, Eminescu,
Haşdeu, N Iorga, Ion Barbu, Lucian Blaga, până la Nichita Stănescu, Ioan
Alexandru şi Marin Sorescu. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-US">Vă dăruim o selecţie de articole şi analize apărute în ˝Cugetarea
Europeană˝, având speranţa că vor îndruma către lectură şi meditaţii. Veţi
regasi matricea spirituală a neamului românesc în doinele şi baladele
foclorice, dar şi filonul vital al culturii şi al frumosului în operele
româneşti. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-US">Veţi avea surpriza de a descoperi cât de actuală e ziaristica lui
Eminescu: ˝ Marea slăbiciune a istoriei românilor stă în discordie˝. Sau veţi
cădea pe gânduri când veţi redescoperi constatrea lui G Călinescu: ˝ Noi nu
suntem bătrâni. Noi suntem vechi˝. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-US">Şi încercaţi să înţelegeţi de ce unii profeţi mincinoşi au vrut să
vă sperie. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="EN-US">˝N-aveţi teamă˝,
este scris de 365 de ori în Biblie, chiar dacă fiorul singurătăţii şi al
părăsirii vă înconjoară, ca în uluitorul catren cules de L Blaga în ˝Antologia
de lirică populară˝:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="EN-US"> ˝Doamne,
Doamne, mult zic Doamne,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="EN-US"> Dumnezeu
pare că doarme<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="EN-US"> Cu capul pe
o mânăstire<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="EN-US"> Şi de mine
n-are ştire˝.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-US">Nu ˝se sparie gândul˝ dacă ştiţi să-i luminaţi ascunsele meandre
către bucuria atingerii adevărului şi a frumuseţii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-US">Citiţi modesta noastră ofrandă către sufletul vostru. Pentru că nu
există ˝mai plăcută zăbavă˝ ca cititul, singurul viciu nepedepsit.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-US"><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">Dacă vreţi să
mulţumiţi cuiva, e bine să vi-i amintesc pe ˝vinovaţi˝: prof dr. N
Constantinescu, prof dr F.C. Gheorghe, prof dr N. Pomohaci, prof I. Visan şi printre
domniile lor, număraţi-mă şi pe mine, <b>Radu
Rotaru</b>.</span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
</div>
</div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13284602116571458804noreply@blogger.com0